Criteriul National

​ Parlamentare 2020: Cristian Pîrvulescu despre campania electorală: Nu mă aştept la schimbări semnificative faţă de locale – Politic

​ Parlamentare 2020: Cristian Pîrvulescu despre campania electorală: Nu mă aştept la schimbări semnificative faţă de locale – Politic
noiembrie 06
09:53 2020
Politologul Cristian Pîrvulescu afirmă că nu se aşteaptă la schimbări semnificative faţă de alegerile locale în campania electorală pentru parlamentare, al cărei principal subiect va fi pandemia, dar susţine că va fi o bătălie pentru indecişi, în condiţiile în care ne aşteptăm la o prezenţă redusă la vot. „Nu mă aştept să fie schimbări semnificative faţă de alegerile locale. Poate o aranjare puţin diferită a ierarhiei, dar, este evident, aşa cum s-a întâmplat şi în alte părţi, e loc de surpriză, mă gândesc în primul rând la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, al căror rezultat nu a fost anticipat în niciun fel de sondajele de opinie. Deci, sondajele de opinie în perioada de COVID sunt relative, ele în general, din cauza schimbării fundalului mediatic, nu mai au relevanţa din urmă cu câteva decenii şi atunci nimic nu e sigur”, a declarat Pîrvulescu, pentru Agerpres.

El consideră că „principalul subiect de campanie va fi cu siguranţă criza pandemică, cu toate aspectele sociale, economice, culturale, politice pe care le presupune, în special concentrată pe modul de intervenţie a autorităţilor”.

„Aşa se şi explică de ce medici, care sunt cunoscuţi ca fiind în prima linie în această confruntare cu virusul, cum este profesorul Rafila sau profesorul Streinu-Cercel sunt pe listele PSD, tocmai pentru a aduce acest subiect pe ordinea de zi şi pentru a convinge indecişii. Deci va fi o bătălie pentru indecişi, în condiţiile în care ne aşteptăm la o prezenţă redusă la vot, iar aceştia pot face diferenţa. Încercarea PSD este de a se adresa electoratului indecis, electorat urban, în condiţiile în care Partidul Social Democrat nu are o bază electorală puternică în zona urbană şi mai ales în zona marilor oraşe. Sunt două tipuri de acţiune pe care le poate viza un partid într-o campanie electorală: atragerea votanţilor sau demobilizarea lor. Or, mesaje care sunt date de persoane a căror autoritate este incontestabilă – sigur, autoritate în alt domeniu, medical şi nu în domeniul politic, dar ea se transferă dintr-un domeniu în altul. Asta nu înseamnă că ar fi mai buni politicieni decât medici. Nici pe departe. Dar pur şi simplu politicienii folosesc asta. Sentinţe pe care aceşti candidaţi le dau în campania electorală pot conta. Şi pot demobiliza”, a arătat politologul.

În opinia lui Cristian Pîrvulescu, „demobilizarea la vot pentru USR şi PNL în zona marilor oraşe ar putea să aibă implicaţii”.

„Noi discutăm aici despre procente. Câteva procente în plus sau în minus pe care acest electorat le poate aduce. Până acum, în alegerile din ultimii doi ani ipoteza conform căreia prezenţa mare la vot funcţionează în general în favoarea PNL – USR s-a confirmat. Deci nu ştim dacă se va întâmpla la fel, dar s-a confirmat. E posibil să se întâmple acelaşi lucru. Alegerile locale deja au dat o prezenţă mică la vot, 47%, totuşi bună în raport cu momentul, dar pe 28 septembrie situaţia epidemiologică era mult mai bună decât cea din momentul acesta şi pe care o anticipăm pentru 6 decembrie. Şi atunci lucrurile vor conta”, a spus politologul.

Întrebat despre influenţa pe care acest aspect o poate avea asupra accederii sau nu în Parlament a partidelor mici, Pîrvulescu a susţinut că o prezenţă de peste 40%, adică mai mare decât în 2016, face „din ce în ce mai dificilă” intrarea în Parlament a acestora.

„O prezenţă de tipul celei de la locale complică foarte mult lucrurile, deoarece comportamentul de la parlamentare este diferit de cel de la locale. Dar în 2016, în condiţii normale, prezenţa la parlamentare a fost cu opt procente mai mică decât la locale. Nu erau la fel de apropiate, erau şase luni diferenţă, iunie – decembrie, dar, oricum, este un indicator; interesul pentru parlamentare este mai mic. Nu ştiu ce se va întâmpla în restul Europei, dacă se vor putea prezenta electorii la urne, pentru că ştim că sunt foarte puţini, totuşi, cei care s-au înscris pentru votul prin corespondenţă. Bazându-mă pe experienţa din Republica Moldova – prezenţa la vot a fost extraordinară în diaspora, inclusiv în ţări precum Franţa, Spania, unde erau măsuri de restricţie – ar putea să mobilizeze. Numai că prezidenţialele şi în Republica Moldova şi în România au o altă semnificaţie decât alegerile parlamentare”, a mai spus politologul Cristian Pîrvulescu.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul