Criteriul National

​Business report: ​Guvernul Cîțu, record la alocări clientelare de bani. Îndreptățire și recunoștință. Biserica ortodoxă trebuie să decidă dacă e și creștină. ​Cu pixul pe Tratatul de la Maastricht. Capcanele plafonării prețurilor – Finante – Banci

​Business report: ​Guvernul Cîțu, record la alocări clientelare de bani. Îndreptățire și recunoștință. Biserica ortodoxă trebuie să decidă dacă e și creștină. ​Cu pixul pe Tratatul de la Maastricht. Capcanele plafonării prețurilor – Finante – Banci
octombrie 20
06:17 2021

Guvernul Cîțu a bătut recordul la alocările clientelare de fonduri. PNL a primit 65% din miliardul distribuit ● „În fața tragediei naționale, Biserica noastră ortodoxă trebuie să decidă dacă e și creștină”● Azi intră în vigoare amenzile de zeci de mii de lei pentru angajatorii care nu plătesc salariile la timp ● Procurorul general al României: „Noi nu ne facem meseria uitându-ne la televizor, după ce-a mai spus un arhiepiscop sau un altul” ● Îndreptățire și recunoștință ● Capcana creditului furnizor: Blocaj de 320 de miliarde de lei în economie ● Un milion de dolari blocați, sub cheie. Ce au descoperit reporterii GSP la arena „Arcul de Triumf” ● Capcanele plafonării prețurilor ● Opinie: Moaștele făcătoare de minuni față în față cu ravagiile pandemiei ● ​Cu pixul pe Tratatul de la Maastricht: UE propune să nu ne mai întoarcem la plafoanele de 60% grad de îndatorare și 3% deficit ● Concediul medical și indemnizația în cazul COVID-19 se dau fără stagiu de cotizare.

Raport EFOR: Guvernul Cîțu a bătut recordul la alocările clientelare de fonduri. PNL a primit 65% din miliardul distribuit. Organizația Expert Forum (EFOR) a lansat, marți, un raport în care analizează modul în care Cabinetul Cîțu a distribuit autorităților locale miliardul de lei scos, în luna octombrie, din fondul de rezervă. În octombrie 2021, indicii clientelismului în alocarea discreționară de fonduri pentru autoritățile locale au atins maximul istoric al ultimilor 15 ani, conform calculelor EFOR”, se arată într-un comunicat transmis de organizația neguvernamentală. În plină pandemie şi incertitudine, guvernul a spart puşculiţa de siguranţă a ţării – Fondul de Rezervă (FR) – distribuind fără niciun motiv rezonabil primăriilor și consiliilor județene, în principal PNL, o sumă de un miliard de lei (adică echivalentul a 200 de milioane de euro), mult înainte ca anul să se încheie şi să ştim ce nevoi imprevizibile vor mai apărea. Expert Forum: ”ONG-ul susține că Hotărârea de Guvern 1088/2021 adoptată în octombrie, prin care s-a distribuit miliardul de lei autorităților locale, „depășește limitele uzuale” în ce privește alocările clientelare, iar Executivul condus de Florin Cîțu a întrecut, în această privință, guvernele conduse de PSD sau de Călin Popescu Tăriceanu, scrie Libertatea.
„În fața tragediei naționale, Biserica noastră ortodoxă trebuie să decidă dacă e și creștină”. „Fără biserică, nu poți ajunge la oamenii de la țară”, a spus jurnalistul Cătălin Tolontan, într-o ediție specială de la Radio Europa FM, care a urmat discursului președintelui Iohannis din această seară.
„Președintele a vorbit pentru prompterul din fața sa”, a spus Cristian Tudor Popescu marți seara, în deschiderea ediției speciale realizată de Alice Iacobescu la Europa FM. Gazetarul a adăugat că „președintele irosește încă o zi, i-a chemat abia mâine pe cei responsabili, în ședință”. Cristian Tudor Popescu a spus că, în opinia sa, deși măsurile ferme, de lockdown, sunt singurele care pot ameliora situația, e foarte puțin probabil ca președintele și Guvernul să le ia. „Dar ce mai poate pierde acest guvern demis, domnule Popescu?”, a întrebat realizatoarea Alice Iacobescu. „Întotdeauna, oamenii noștri politici cred că mai au ceva de pierdut, doamna Iacobescu. Pentru ei, din păcate aceste vieți ale oamenilor nu contează”, a spus CTP. Cercetătorul Răzvan Cherecheș a spus, în aceeași emisiune, că măsurile trebuie luate urgent, chiar dacă ele vor produce rezultate pe termen lung, scrie Libertatea.

Azi intră în vigoare amenzile de zeci de mii de lei pentru angajatorii care nu plătesc salariile la timp . Pentru fiecare salariat care primește salariul cu întârziere, inspectorii de muncă vor putea da firmelor câte o amendă de până la 10.000 de lei, potrivit unei recente ordonanțe ce vine să introducă în Codul muncii, de azi, o sancțiune directă pentru angajatori, ce a lipsit până acum.

Conform OUG nr. 117/2021, angajatorii care nu achită la timp salariile și depășesc termenul stabilit cu mai mult de o lună pot fi sancționați de acum cu amendă de la 5.000 de lei până la 10.000 de lei pentru fiecare salariat care nu și-a primit remunerația. Sunt exceptați angajatorii care află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, scrie avocatnet.ro

Procurorul general al României despre zădărnicirea combaterii bolilor: „Noi nu ne facem meseria uitându-ne la televizor, după ce-a mai spus un arhiepiscop sau un altul”. Procurorul general al României anunță la PressOne că a formulat o propunere către ministerul Justiției, la care s-ar fi lucrat toată vara și prin care ar putea fi sancționate derapajele, propagarea de informații false în pandemie sau instigările, după model francez. Ulterior Gabriela Scutea revine și precizează că documentul este încă în lucru.
După mai bine de un an și jumătate de pandemie și în plin val 4, lideri de opinie din diferite zone ale societății îndeamnă în continuare la boicotarea vaccinului anti Covid sau a sistemului medical în sine, fără a suporta vreo consecință legală. PressOne a încercat să afle de ce. În acest demers ne-am întâlnit însă cu Franz Kafka, cuibărit într-un birou de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, scrie PressOne.

Îndreptățire și recunoștință. Am citit de curând câteva postări pe Facebook în care mulți oameni se plângeau de performanța Poștei Române. Eu sunt un utilizator frecvent al serviciilor ei pentru că cumpăr tot felul de lucruri online, iar unele sunt livrate cu poșta, nu cu curieri, așa că am avut de-a face cu multe din serviciile poștale, inlcusiv cu celebrele oficii poștale vamale din București. Ca atare, opiniile foarte critice ale comentatorilor despre serviciile Poștei nu m-au surprins, pentru că le împărtășeam. Ce m-a surprins, însă, au fost opiniile foarte critice despre personalul Poștei, descris în ce mai mare parte ca o adunare de tăntici înțepate și plictisite care umilesc oamenii la ghișee. Asta contrastează puternic cu experiențele mele din toate oficiile poștale pe unde am fost. E drept că am dat peste persoane care s-ar potrivi bine acestei descrieri, dar ele au fost, de la mare distanță, excepția, nicidecum regula. În cea mai mare parte funcționarii poștali au fost, ce-i drept femei, dar și persoane amabile, dornice să ajute, făcând ce puteau ele mai bine ca să se descurce cu un sistem absolut cretin, nișe procese ultra-complicate și instrumente de lucru care și-au trăit de mult traiul. Fără bunul lor simț, serviciile poștale ar putea fi mult, mult mai rele. Și sunt sigur că nu fac asta nici pentru bani nici pentru alte stimulente, o fac pentru că sunt oameni care servesc alți oameni.
Atunci de ce sunt opiniile noastre despre ei așa de critice? Mi-am dat răspunsul la întrebarea asta citind o altă postare a cuiva care comenta pe pagina de Facebook a unui primar de sector, din generația tânără care a reușit să câștige câteva primării în București. Acel comentator era foarte mulțumit de activitatea noului primar și îi mulțumea într-un comentariu pentru ce face pentru ei. A urmat o avalanșă de mesaje critice la adresa acelui comentator, a căror temă principală era: “De ce să-i mulțumești? Nu era treaba lui? NU de aia l-am votat și îl plătim?”, scrie Adrian Stanciu pe blogul personal.

Capcana creditului furnizor: Blocaj de 320 de miliarde de lei în economie. Blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ în ciuda măsurilor de sprijinire a companiilor implementate de executiv (printre cele mai reduse de la nivel mondial, potrivit analizelor internaționale), depășind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, reiese dintr-o analiză Sierra Quadrant, citată de Agerpres.
”Creditul furnizor s-a transformat, din păcate, într-o adevărată capcană pentru multe IMM-uri. Confruntate cu scăderea vânzărilor, multe au intrat în blocaj, astfel că neplata facturilor în termenii agreați a devenit o constantă în economie”, arată specialiștii.
Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, față de 120 zile în 2020. Mai mult, 58% dintre reprezentanții companiilor din România afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni, scrie cursdeguvernare.ro

Un milion de dolari blocați, sub cheie. Ce au descoperit reporterii GSP la arena „Arcul de Triumf” . Reporterii Gazetei Sporturilor au descoperit pe arena Arcul de Triumf dispozitive de ultimă generație care stau nefolosite de 11 luni din cauza războiului dintre MTS și FR Rugby. Multe dintre aparate se pregătesc să iasă din garanție, deși încă nici n-au fost scoase din țiplă!
Deși panglica la noul „Arcul de Triumf” a fost tăiată cu fast în noiembrie 2020, când MTS a primit noul complex sportiv, abia s-au jucat trei meciuri de rugby, iar restul facilităților, Centrul de refacere și recuperare, hotelul și restaurantul, zac închise și nefolosite.
Lipit de COSR, noul complex sportiv „Arcul de Triumf”, un adevărat Centru de Excelență, este, de aproape un an, doar un motiv de conflict între MTS și FR Rugby. Nu e exclus să se ajungă chiar și în instanță.
Primii sunt administratori și vor să decidă tot, ceilalți încă mai speră să reprimească baza, așa cum era prevăzut în protocolul dintre părți înainte de demararea construcției noii arene. Sport se face doar cu pipeta. E incredibil, stadionul găzduind până acum doar trei partide de rugby, testul „stejarilor” cu Argentina, la începutul lui iulie, și, sâmbăta trecută, finalele SuperLigii Naționale, potrivit gsp.ro

Capcanele plafonării prețurilor. Ieri, în comisiile de specialitate ale Senatului României, a fost modificată radical Ordonanța de urgență a guvernului pentru compensarea creșterii facturilor la energie electrică și gaze naturale. Senatorii au adăugat o serie de elemente care aduc un tip de plafonare a prețurilor la produsele energetice. Mecanismul pare simplu, dar este complicat. Este un amestec de compensare cu plafonare. Plafonarea se aplică atunci când prețul crește peste un leu pentru un kWh. În această situație se aplică o compensare de 29 de bani pentru un kWh, astfel că factura plătită de consumatorul casnic va fi de 71 bani pe kWh.
Marea problemă a acestui mecanism, care pare extrem de favorabil consumatorilor, este că naște o vulnerabilitate la nivelul companiilor și a pieței de energie. Pentru a înțelege posibilul punct slab trebuie să reamintim cum funcționează piața de energie. Astfel, furnizorii de energie electrică și cei de gaze naturale acționează ca un colector de taxe, impozite și alte sume de bani. Adică, furnizorii încasează banii de la consumatori și plătesc mai departe taxele, impozitele și accizele către bugetul de stat, achită taxa de distribuție către compania de distribuție, plătesc taxa de transport spre compania de transport și achită banii datorați producătorilor. După ce au plătit aceste datorii, furnizorilor le mai rămâne o rată a profitului redusă, conform declarațiilor lor, scrie RFI.

Opinie: Moaștele făcătoare de minuni față în față cu ravagiile pandemiei. Președintele Iohannis și premierul Cîțu, acești doi stâlpi contorsionați ai puterii, calcă pe cadavre, sunt autorii morali ai uciderii pruncilor, vinovați de miile de morți în secțiile ATI din ultimele săptămâni.Peste 52.000 de pelerini au poposit, între 12 și 14 octombrie, la Iași, capitala Moldovei, pentru a se ruga la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Racla cu sfintele moaște a fost expusă în curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pe tot parcursul zilei de 14, pentru ca fiecare drept-credincios să i se poată închina și să o atingă cu o floare, conform tradiției, sau să o sărute, sub privirile placide ale jandarmilor, care ar fi trebuit să asigure respectarea regulilor împotriva infectării cu virusul care provoacă COVID-19.
Coada de mii de persoane s-a scurs toată ziua prin fața raclei cu sfintele moaște iar mulți dintre credincioși și-au dat jos masca de protecție și au sărutat-o. Saliva miilor de sărutări ale casetei de sticlă a trecut de la unul la altul, într-o comuniune a inconștienței și a nepăsării de celălalt. „E un act de credință. Nu putem interveni în relația omului cu Dumnezeu“, au declarat mai multe fețe bisericești din stafful Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, scrie DW.

​Cu pixul pe Tratatul de la Maastricht: UE propune să nu ne mai întoarcem la plafoanele de 60% grad de îndatorare și 3% deficit. Comisia Europeană a lansat marți un apel oficial pentru consultări în vederea revizuirii cadrului de guvernanță economică al UE. Comisia își propune să evalueze în ce măsură reguli precum încadrarea într-un deficit de 3% din PIB, respectiv menținerea nivelului datoriei publice la sub 60% din PIB mai sunt oportune în acest moment.

Cele două procente amintite mai sus au ghidat politicile economice și fiscale ale ultimelor două decenii, au avut un impact semnificativ asupra nivelului investițiilor, au creat alianțe și disensiuni în rândul statelor UE și au dus chiar la mișcări sociale generate de măsurile de austeritate necesare încadrării în țintele europene, scrie cursdeguvernare.ro.

Concediul medical și indemnizația în cazul COVID-19 se dau fără stagiu de cotizare. Dreptul la concediu medical și la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în urma infectării cu coronavirus, se acordă independent de stagiul minim de cotizare, potrivit unei reguli stabilite încă de anul trecut. Prin urmare, chiar și în ipoteza unui angajat recent angajat, care nu are deloc stagiu de cotizare în sistem, dreptul la concediu și indemnizația decontată integral de la stat
Prin modificările aduse de HG nr. 423/2020, lista bolilor contagioase pentru care se acordă indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiția de stagiu de cotizare include și COVID-19 – prin urmare, cei care se îmbolnăvesc și sunt testați pozitiv cu COVID-19 primesc indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, chiar dacă nu au efectuat stagiul minim de cotizare.
Potrivit OUG nr. 158/2005 (Ordonanța concediilor medicale), atât în cazul concediului medical pentru carantină, cât și al celui pentru izolare, indemnizația acordată este de 100% din baza de calcul stabilită conform aceleiași ordonanțe (iar nu de 75%). Decontarea indemnizației de către angajator se face total de la stat, potrivit avocatnet.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul