Criteriul National

​Business report ​Răceală, gripă sau Covid? Basm (cu proști) de Anul Nou. Efectele IT-ului asupra filologilor. Jandarmeria, decapitată de DNA: plutonierii erau făcuți ofițeri pentru 6.000 de euro. Miile de comune inutile și falite ale României. De ce așteptările ne strică viața și relațiile – Finante – Banci

​Business report ​Răceală, gripă sau Covid? Basm (cu proști) de Anul Nou. Efectele IT-ului asupra filologilor. Jandarmeria, decapitată de DNA: plutonierii erau făcuți ofițeri pentru 6.000 de euro. Miile de comune inutile și falite ale României. De ce așteptările ne strică viața și relațiile – Finante – Banci
ianuarie 03
06:00 2022

Răceală, gripă sau Covid? Experții explică cum să faci diferența ● M-am vaccinat. Aștept recunoștința statului român ● Basm (cu proști) de Anul Nou ● China controlează 85% din metalele rare la nivel global, indispensabile electronicelor şi echipamentelor militare ● Efectele IT-ului asupra filologilor ● Jandarmeria Română, decapitată de procurorii militari ai DNA. Plutonierii erau făcuți ofițeri pentru 6.000 de euro de căciulă ● ​Ce conține capsula timpului găsită în fundația Colegiului Reformat din Mureș: „În acele vremuri se investea mult în educarea tinerei generații” ● Una dintre cele mai utile recomandări pentru noul an: site-uri de încredere pentru ştiinţă și noutăți ● Mari procese de corupție în care verdictul va fi dat în 2022 ● Miile de comune inutile și falite ● Ce poți previziona pe anul 2022? ● Băncile disponibilizează personal ca să facă față managementului guvernamental defectuos ce reduce business-ul ● Adrian Stanciu: De ce așteptările ne strică viața și relațiile. Iar aspirațiile o pot îmbogăți Anul cultural 2021 in 135 de interviuri

Răceală, gripă sau Covid? Experții explică cum să faci diferența. Ai o durere în gât, îți curge nasul și ai dureri musculare? Ar putea fi o răceală comună, un caz de gripă sau de Covid. Toate aceste boli au simptome similare, uneori fiind dificil de distins între ele.
În 23 de judeţe şi în Capitală, rata infectărilor cu Covid este în creştere. Ultimele raportări oficiale arată că într-o săptămână numărul infectărilor s-a triplat, ajungând în prezent la 1.451 de cazuri. Numărul cazurilor cu tulpina Omicron a coronavirusului a ajuns la 92 în România, 49 de cazuri fiind confirmate vineri, în ultima zi din 2021.
Tulpina Omicron se răspândește peste tot în lume, dar deocamdată numărul de spitalizări pare să rămână relativ scăzut. Mai mulți specialiști au explicat care sunt diferențele dintre simptomele coronavirusului, gripei sau a unei răceli obișnuite.
Pentru persoanele vaccinate, dovezile sugerează că infecția cu această variantă pare mai puțin probabil să fie severă, spune epidemiologul și fostul director executiv al Departamentului de Sănătate din Detroit, dr. Abdul El-Sayed, potrivit Europei Libere.

M-am vaccinat. Aștept recunoștința statului român. În România impostoare de astăzi fiecare simte că i se cuvine ceva. Sau chiar totul. V-ați gândit însă în ultimii doi ani că unii chiar merită mai mult? Nu beneficii ridicole, 138 de lei în plus la salariul minim sau plafonări ipocrite. O minimă recunoștință. Și nu din partea celorlalți contribuabili.
Cum s-ar putea ca dacii liberi și progresiștii, de exemplu, să vadă brusc, în același timp, lucrul pe care îl au în comun în România, dezamăgirea? Cum ar fi să meargă pe stradă într-o zi și să-și zâmbească unii altora a toleranță?
Zi frumoasă să ai, sexo-marxistule, n-ai făcut Armata, efeminatule, #rezistule, sclavu’ lu’ Bill Gates, dezamăgit de România!
La fel, dac liber și liber-profesionist, patriot, neprihănit, ortodox mândru, Eminescu, haiduc dezamăgit de România ce ești și tu! Să fiți fericiți, tu și vatra ta strămoșească!
Ar fi imposibil ca cele două tabere să înțeleagă că poate reprezenta, fiecare, un anticorp, într-o societate ceva mai complexă decât o văd la televizor, scrie PressOne.

Basm (cu proști) de Anul Nou. A fost odată ca niciodată, că dacă nu ar fi nu s-ar povesti, un regat tare îndepărtat și uitat de lume, condus de Roșu Împărat. Un regat cu munți, cu văi, cu ape, cu păduri, cu câmpii și alte forme de relief care nu ne interesează acum, că oricum mai toate regatele aveau la fel. Dacă ar fi însă să ne gândim la ceea ce l-ar caracteriza cel mai bine, ei bine dragii moșului, asta ar fi că oamenii care trăiau în regatul ăsta erau incredibil de naivi. Atât de naivi încât să nu observe nici măcar că regatul era condus de un împărat și nu de un rege.

Capitolul I – Roșu Împărat și Zmeul cel rău
Ținutul acesta fusese stăpânit, în vremuri de demult, de zmeul cel rău, care avusese proasta inspirație să se însoare cu vrăjitoarea cea rea și, împreună cu ea, să arunce o vrajă malefică asupra țării, cufundând-o în frig și foamete. Tot zmeul mai avusese și proasta idee să se înconjoare de slugi care, chipurile, trebuiau să îl servească și să nu iasă din voia lui. Una dintre aceste slugi fusese chiar Roșu Împărat, scrie pictofapte.ro

China controlează 85% din metalele rare la nivel global, indispensabile electronicelor şi echipamentelor militare. Potrivit unui raport al Televiziunii Centrale a Chinei (CCTV), China a înfiinţat în mod oficial Grupul pentru Pământuri Rare al Chinei. Organismul de supraveghere al activelor de stat din China, Comisia de Supraveghere şi Administrare a Activelor deţinute de stat (SASAC) va prelua un pachet de acţiuni de control de 31,21% din noua companie, în timp ce China Minmetals, Aluminium Corporation of China (CHALCO) şi Ganzhou Rare Earth Group vor deţine fiecare o participaţie de 20,33% din noua entitate. În ultima perioadă, s-a observat o popularitate sporită din partea investitorilor pentru companiile implicate în acest sector, care a fost scoasă în evidenţă de performanţa recentă a acestor firme, scrie Adevarul.

Efectele IT-ului asupra filologilor. Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei e filolog, de facultate. Scrie cărţi, piese de teatru, articole, are mii de fani şi pe Internet. La începutul anului acestuia, din calculator ştia cam cât ştiu şi parlamentarii români, care îşi trec în CV-uri cunoştinţe avansate de PC, Word, Yahoo şi Internet Explorer.Acum mă sună pe WhatsApp din Berlin, îşi caută un apartament de închiriat să se mute cu familia din ianuarie. A fost angajat ca programator la una dintre cele mai germane şi mai cunoscute multinaţionale. Interesant mi se pare că el e convins că va scrie în continuare chiar mai multe cărţi şi piese de teatru decât a scris până acuma. Dar să vedem cum şi către ce îl vor inspira frigul şi umezeala din Berlin. Prevăd că următoarea carte va fi de eseuri… Al doilea prieten filolog e foarte diferit. E din noile generaţii rebele, personaj viu de roman el însuşi. Litere la Universitatea din Bucureşti, a lucrat în call center, ca tot studentul, a încercat în vânzări, apoi la o agenţie de publicitate. Dar într-o zi, o voce interioară (care semăna suspect de mult cu cea a proprietarului care îl suna de două ori pe zi să-i ceară chiria) l-a întrebat dacă nu i s-ar părea cool să se facă IT-ist. Şi s-a făcut. A învăţat el, de capul lui, ceva software. S-a angajat repede ca ajutor de programator, apoi a mai prins şi de la ceilalţi colegi programatori, care aveau deja casele lor, nu mai stăteau cu chirie, scrie George Butunoiu pe blogul de pe Adevarul.

Jandarmeria Română, decapitată de procurorii militari ai DNA. Plutonierii erau făcuți ofițeri pentru 6.000 de euro de căciulă. Mai mulți șefi din cadrul Jandarmeriei Române au fost trimiși în judecată de procurorii DNA militar, la data de 30 decembrie, într-un dosar de corupție în care aceștia au fost acuzați că, pentru sume de aproximativ 6.000 de euro de persoană, ar fi ajutat mai mulți plutonieri să intre în corpul ofițerilor.Procurorii militari ai DNA descindeau, la jumătatea lunii aprilie a anului trecut, atât la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei (IGJR) din București cât și la Inspectoratele Județene de Jandarmi de la Girgiu, Vaslui, Iași și Sălaj.

Anchetatorii anticorupție au i-au trimis în judecată, în penultima zi a anului 2021, pe colonelul Radu Gabriel Todoran, la momentul respectiv șef al Direcției Resurse Umane din cadrul IGJR, colonelul Marian Corcodel, fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire a IGJR, colonelul Dănuț Rușanu, actualul inspector sef al Inspectoratului de Jandarmi Giurgiu și un apropiat al șefului Jandarmeriei Române, generalul Alin Mastan dar și pe colonelul Valerică Guriță, adjunctul șefului Jandarmeriei Vaslui, scrie Gândul.
​Ce conține capsula timpului găsită în fundația Colegiului Reformat din Mureș: „În acele vremuri se investea mult în educarea tinerei generații”. În prima zi a lui 2022, Școala 9 face o călătorie în timp și în istorie alături de specialiștii muzeelor din Târgu Mureș și Cluj care au descoperit acum câteva luni o piatră de temelie de dinaintea Primului Război Mondial. De 113 ani această capsulă a timpului din calcar păstrează un vechi document despre clădirea Colegiului Reformat, ziare publicate în Imperiul Austro-Ungar și monede care n-au fost niciodată puse în circulație. Clădirea liceului a trecut prin cele două războaie mondiale și prin ciocnirile de stradă dintre români și maghiari din 1990, care au dus la moartea a cinci oameni. Șapte arheologi și muzeografi participau în iunie 2021, alături de zece muncitori, la săpăturile arheologice de la Colegiul Reformat din Târgu Mureș. Liceul, monument istoric, a fost reabilitat și, cum cere legea, arheologii au supravegheat lucrările de șantier care au durat cam o lună. Eparhia Reformată din Ardeal le-a asigurat specialiștilor munca necalificată, așa că ei n-au mai luat lopata în mână, ci s-au axat pe documentare. Atunci, au descoperit în fundația liceului o „capsulă a timpului”, din 1908, un mic sarcofag din calcar de Viștea (localitate de lângă Cluj), decorat cu elemente florale specifice stilului Art Nouveau, utilizat și în arhitectura din Imperiul Austro-Ungar, din care făcea parte la acea vreme și Transilvania. Sub capacul acestei pietre de temelie au găsit un cilindru metalic, iar înăuntru, planul clădirii școlii, ziare în limba maghiară și monede de la începutul secolului XX, scrie Școala9.

Una dintre cele mai utile recomandări pentru noul an: site-uri de încredere pentru ştiinţă și noutăți. Ultimii doi ani, dominați de pandemie, dar și de neîncredere, au demonstrat mai mult ca niciodată importanţa cunoașterii bazate pe fapte. Știinţa şi nevoia de informare din surse de încredere au fost preferate de tot mai mulți oameni. Libertatea vă propune 10 site-uri unde puteţi găsi în acest an informaţii ştiinţifice de calitate.
Selecţia care urmează nu este un clasament, ci o recomandare, bazată pe activitatea sistematică de căutare a informațiilor relevante din zona științei. Am luat în considerare doar site-urile free, în sugestiile pe care vi le facem pentru 2022. Asta, din păcate, exclude publicaţii care pot fi accesate doar prin plata unui abonament online, ca New Scientist – în ciuda faptului că este o publicaţie foarte importantă pentru cei interesaţi de ştiinţă, scrie Libertatea.

Mari procese de corupție în care verdictul va fi dat în 2022. Piedone şi ceilalţi inculpaţi din procesul Colectiv, dar şi un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor aşteaptă hotărârile judecătorilor. Alte procese importante sunt aproape de final, iar pentru Sorin Oprescu, Dan Şova sau Elena Udrea, 2022 ar putea aduce verdictul final al instanţei. ● Dosarul Colectiv. Procesul s-a încheiat pe 21 decembrie 2021, odată cu dezbaterile finale care au fost relatate pe larg de Libertatea. La finalul acestor dezbateri, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit data de 3 ianuarie 2022 ca prim termen de deliberare, redactare şi pronunţare a sentinţei definitive. Dar nu e obligatoriu ca instanţa să dea decizia săptămâna viitoare; conform Codului de Procedură Penală, momentul pronunțării poate fi amânat succesiv, într-un termen de maximum 60 de zile, iar „în cazuri temeinic justificate”, nu mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor, scrie Libertatea.

Mii de comune inutile și falite. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 de
cetățeni. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenit
orașe.Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile. Între timp, aceste cheltuieli s-au mărit, iar localitățile s-au depopulat, urmare a emigrării.
Ideea unei reforme administrative, prin comasarea unor UAT-uri care să ducă la economii la buget, se discută de mulți ani, dar a fost respinsă sistematic, fiindcă primarii aflați în funcție reprezintă clientela partidelor.
Ultimul care a avansat această idee a fost primarul Clujului, Emil Boc. Pe de altă parte, chiar guvernul Boc a inventat primul PNDL, denumit PNDI, însă suma alocată, sub 300 de milioane de euro, era ridicol de mică față de PNDL-ul guvernului Cîțu, respectiv 10 miliarde de euro, scrie Newsweek.

Ce poți previziona pe anul 2022? Va rezista guvernul Ciucă până la sfărșitul anului 2022, sau riscă să aibă soarta guvernelor Orban și Cîțu? Odată cu aplicarea PNRR, România se va apropia, în sfârșit, de standardele europene? O scurtă lecturare a titlurilor din presă arată că personalitățile cele mai notabile din sfera academică sau cea universitară, din zona culturii sau a cercetărilor științifice, se avântă mai rar sau chiar deloc în a face previzionări despre un viitor an.
La polul opus, persoane care nu lasă impresia să-și fi tocit prea mult coatele pe băncile școlilor au umplut spațiul virtual cu prorociri a la Phitya și recurg la conotații ciudate, legând schimbarea guvernelor sau scumpirea cartofilor cu „poziționarea planetei Jupiter sub semnul zodiei Pești” (sic).
Undeva, la mijloc, între docți și ignari, stă opinia publică, în numele căreia se exprimă presa, adesea poziționând-se aproape de gândirea cetățeanului simplu, dar educat și cu o cultură medie.
De pe această poziție, încerc să mânuiesc mecanismele logicii, căutând singur răspunsuri la întrebări pe care tot singur mi le pun, scrie DW.

Băncile disponibilizează personal ca să facă față managementului guvernamental defectuos ce reduce business-ul. Sistemul bancar românesc e campionul “cost cutting-ului” în regiune. Numărul de angajați, cel de unități și costurile totale cu salariații s-au redus mai mult decât în Ungaria, Polonia sau Cehia. Numărul de lucrători s-a micșorat de la 71.600 în 2008 la 57.700 în 2014 și 51.900 în 2021, iar cel de unități de la 6.552 la 5.304 și 3.750.
Iar explicația e simplă: corecția în sistemul bancar din România a fost cea mai dură, deoarece s-a dezvoltat haotic. Fără să se raporteze la fundamente clare. Și când discutăm de o comparație cu țările estice menționate vorbim de state cu o putere de cumpărare cu cel puțin 60% mai mare, scrie project-e.ro.

Adrian Stanciu: De ce așteptările ne strică viața și relațiile. Iar aspirațiile o pot îmbogăți. Într-un nou episod scurt, de tranziție între ani, vorbesc cu Adrian Stanciu despre cum și-a schimbat felul de a se uita la lume și diferența esențială între așteptări și aspirații. Adrian este consultant de business și omul pe care lideri din business și antreprenori îl cheamă când nu mai reușesc să descurce probleme complicate.
Idei principale:
1. E o diferență între ce ne dorim de la ceilalți și ne așteptăm de la ceilalți. Așteptările ne pun într-o stare mentală toxică – sunt eminamente pasive. Ca să aștepți ceva de la cineva, condiția esențială este să crezi că ești îndreptățit să te aștepți. Așteptarea are loc întotdeauna de pe un piedestal moral: am dreptul să mă aștept la ceva de la tine. Dacă nu faci lucrul ăla, sentimentul care mă încearcă este de nedreptățire, de dezamăgire, chiar de indignare – mă pune într-o stare mentală negativă, care mă predispune la conflict.

2. Foarte puține așteptări sunt, de fapt, credibile, și acestea ar trebui regândite ca aspirații. Aspirația, spre deosebire de așteptare, te pune într-o postură activă. Dacă îmi doresc de la tine să faci ceva, asta mă forțează să mă implic în proces. Dacă îmi doresc de la tine să faci ceva și tu nu faci, însă nu mă consider îndreptățit la ceva, ci e doar o dorință a mea, atunci simt nevoia să fac și eu ceva – să explic din nou, să mai vorbim un pic, să înțeleg de ce nu poți face acel lucru. Așadar, aspirația mă atrage înăuntrul relației, așteptarea mă împinge în afara relației – stau pe margine și (te) judec, te aștept, iar dacă nu vii, concluzia e că ceva e în neregulă cu tine, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.
Anul cultural 2021 in 135 de interviuri pe urban.ro. De la fiica lui Steve Jobs pana la castigatoarea Oscarului, Amy Adams. De la Oana Pellea pana la Tudor Chirila, o parte importanta din proiectele culturale ale anului trecut. Si in 2021 echipa urban.ro a incercat sa va prezinte cele mai importante evenimente culturale, nationale si internationale. Pe langa stirile care au anuntat diferite evenimente, noi productii de filme aflate in lucru, expozitii din marile muzee, lansari de colectii de moda sau de carti, noutati in travel, nutritie si lifestyle, o parte importanta din munca urban.ro a constat in realizarea unor importante interviuri nationale si internationale. Oana Vasiliu, Eduard Enache si Cristina Bazavan, adica echipa urban.ro, va invita sa va amintiti anul 2021 prin cele 135 de interviuri publicate, scrie urban.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul