Criteriul National

​Business report: Cum văd primarii din România cearta pe bani de la București. 20 de tineri spun ce frici și speranțe au pentru noul an școlar. Despre cadoul primit de Gazprom. Guvernul polonez vrea să scrie pe facturi că de vină pentru scumpiri e UE – Finante – Banci

​Business report: Cum văd primarii din România cearta pe bani de la București. 20 de tineri spun ce frici și speranțe au pentru noul an școlar. Despre cadoul primit de Gazprom. Guvernul polonez vrea să scrie pe facturi că de vină pentru scumpiri e UE – Finante – Banci
septembrie 13
06:00 2021

​Tazlău, Fălciu, Micăsasa sau Ojdula: Cum văd primarii din România cearta pe bani de la București 20 de tineri spun ce frici și speranțe au pentru noul an școlar Despre cadoul primit de Gazprom Cum schimbă generația Millennials cultura muncii și de ce își permite asta Energia electrică se scumpeşte în Polonia cu 40%. Guvernul vrea să scrie pe facturi că de vină sunt politicile UE Se caută urgent tirişti! ● Contestarea amenzilor de până la 10.000 de lei se va face mult mai ușor Cum a ajuns Curtea Constituțională arbitrul-jucător al luptelor politice din România Răzvan Nicolescu / PNRR-ul României: mic ghid de utilizare (inteligentă) Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus 15% Dumitru Budrala, fondatorul Astra Film Festival: “La prima ediție, fratele meu mi-a trimis două remorci cu cartofi, pe care i-am vândut ca să finanțez festivalul.”

​Tazlău, Fălciu, Micăsasa sau Ojdula: Cum văd primarii din România cearta pe bani de la București. 50 de miliarde de lei ar urma să mai scoată țara din noroi și să finanțeze în anii următori infrastructura de apă-canal, gaze sau drumuri din localitățile mici ale României. Programul Anghel Saligny, continuatorul celebrelor PNDL-uri, a fost însă aprobat pe repede înainte, prin ordonanță de urgență și asumat direct de premierul Cîțu, aflat în plin război politic, atât în PNL, cât și în coaliția de guvernare. Doar zece zile, din 11 august și până în 21, a stat programul în dezbatere publică. Departe de zgomotul de la București, primarii din România profundă așteaptă banii, despre care spun că sunt singura șansă a comunităților pe care le reprezintă să se dezvolte. În funcție de culoarea politică însă, primarii au propriile idei despre ce fac mai-marii din Capitală, dar și despre urmările pe care criza politică le-ar putea avea asupra electoratului, scrie PressOne.
20 de tineri spun ce frici și speranțe au pentru noul an școlar. „Să treacă tot calvarul ăsta”. 20 de tineri români cu vârste între 13 și 20 de ani ne-au explicat așteptările pe care le au de la noul an școlar. Deși majoritatea răspunsurilor pe care le-am primit au fost formulate pozitiv, plecând de la speranța sau încrederea că școala va continua în format fizic, multe dintre ele indică existența dezamăgirilor, a temerilor și a îngrijorărilor cu privire la viitor și la oportunitățile de care tinerii se vor putea bucura odată cu revenirea fizică la școală. Cu o pandemie în desfășurare și perspectiva revenirii la cursurile fizice, copiii și tinerii se regăsesc într-o ambivalență puternică: pe de o parte, amenințarea îmbolnăvirii încă există, pe de altă parte, nevoia de a reveni la stilul de viață considerat normal înainte de pandemie este din ce în ce mai mare, scrie Libertatea.
Despre cadoul primit de Gazprom. Criza de pe piata gazelor din Romania, in pofida rezervelor existente in Marea Neagra, ne face sa ne intrebam daca o astfel de situatie era evitabila si cat de repede vom iesi la liman. Pentru a lamuri aceste lucruri, l-am invitat in aceasta saptamana pe domnul profesor universitar Dumitru Chisalita, presedinte al Asociatiei Energia Inteligenta, expert judiciar in petrol si gaze.” Toate scenariile care au fost realizate de-a lungul timpului prezentau inceputurile extractiei gazelor din Marea Neagră ar fi urmat să înceapă undeva in 2022-2023, cu atingerea unui maxim in jur de 2025-2026. Motivele din care acest lucru nu s-a intamplat sunt multe si ele au avut la baza doua aspecte importante. In primul rand, interventiile repetate in piata de gaze naturale, interventii administrative care au distorsionat piata. A existat ordonanta 114, au existat diverse alte interventii, taxa de 2%, taxa de stalp, care, una peste alta, au contribuit la deteriorarea conceptului de piata libera. Va pot spune ca intr-o discutie personala pe care am avut-o in urma cu 7 ani de zile cu directorul de atunci al Exxon, imi spunea foarte clar ca chiar daca legislatia nu este una foarte prielnica, chiar daca instabilitatea in Romania exista, ele nu sunt atat de deranjante pentru Exxon precum situatia in care cineva se joaca toata ziua cu preturile. Pentru ei este foarte deranjant. Mai mult de atat, face ca orice plan de afaceri pentru vanzarea gazelor sa nu stea in picioare. Pentru o companie ca Exxon, care este listata la bursa, toate aceste elemente influenteaza rezultatele financiare, valoarea companiei, modul in care actionarii privesc investitiile. O problema importanta a fost legata de faptul ca Romania a avut foarte multe interventii in ce priveste piata de gaze naturale si nu a lasat-o sa functioneze, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Cum schimbă generația Millennials cultura muncii și de ce își permite asta. Mediul de lucru este pe cale să se schimbe radical, odată ce generația Millennials va domina piața muncii în doar câțiva ani. Însă, cu această schimbare de gardă va fi nevoie și de o schimbare de paradigmă. Baby Boomers vor ieși la pensie, iar o generație nouă de tineri va lua cârma mediului de business, una care s-a născut, a crescut și s-a format într-o cu totul altă lume. Astfel, angajatorii se văd nevoiți să schimbe macazul când vine vorba de atragerea noii forțe de muncă de pe piață. Tinerii de azi nu mai consideră salariul, stabilitatea și poziția drept singurele repere, ci aduc cu ei noi valori la masa de negociere, redefinind tradiționala cultură de business. Mediul de lucru care a conturat timp de zeci de ani conceptul de succes începe să fie pus sub semnul întrebării odată cu venirea acestor tineri în câmpul muncii. În ultimii ani, marile firme au început să facă studii pentru a înțelege nevoile, așteptările și valorile tinerilor (millennials și Generația Z) cu privire la un potențial angajator. Că este vorba de ghidaj, vizibilitate sau echilibru, angajatorul trebuie să conștientizeze schimbările de atitudine cu care noua generație intră în câmpul muncii și să se adapteze acestor evoluții, scrie Panorama.

Energia electrică se scumpeşte în Polonia cu 40%. Guvernul vrea să scrie pe facturi că politicile UE privind schimbările climatice sunt una din cauze. Energia electrică se scumpeşte în Polonia cu 40% de anul viitor, Guvernul polonez luând în calcul să menţioneze pe facturile polonezilor că aceste scumpiri sunt cauzate şi de politicile UE privind schimbările climatice. Statul cel mai dependent de cărbune din blocul comunitar va trebui să majoreze preţurile reglementate ale energiei pentru consumatori, după ce costul emiterii de dioxid de carbon (CO2) aproape s-a dublat anul acesta. Companiile de utilităţi ar putea solicita autorităţilor de reglementare să majoreze preţurile cu 40% în 2022, conform Radio Zet, o decizie ca va duce la creşterea inflaţiei, care este deja la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, transmite Bloomberg, citată de Adevărul.

Se caută urgent tirişti! Lipsa acută de şoferi profesionişti aruncă Marea Britanie în criză. Mulți tiriști din România sau Polonia au părăsit Regatul Unit și s-au întors acasă. Problema aceasta ar putea afecta şi Germania. Rafturile din unele magazine alimentare din Marea Britanie sunt tot mai goale, la Ikea lipsesc saltelele şi în staţiile de epurare a apei rezerva de substanţe chimice este la limită. Aproape toate branşele din economia britanică se confruntă cu problemele de aprovizionare. Cauza principală este lipsa personalului care să transporte mărfurile. Nu există suficienți şoferi profesionişti pentru a manevra tirurile. Potrivit estimărilor Asociaţiei profesionale a transportatorilor din Marea Britanie – Road Haulage Association – cel puţin 100.000 de şoferi profesionişti lipsesc pe insulă, scrie DW.

Contestarea amenzilor contravenționale de până la 10.000 de lei se va face mult mai ușor. Pe viitor, soluționarea unor categorii de plângeri contravenționale va putea fi facută, de principiu, fără prezența fizică în sala de judecată, potrivit unei propuneri legislative aflate în dezbatere la Senat și care vizează simplificarea și eficientizarea activității instanțelor de judecată. De fapt, părțile nu vor mai fi citate în proces, soluționarea urmând să se facă prin procedură scrisă. Noua regulă se va aplica însă doar în cazul sancțiunilor cu avertisment sau amendă contravențională cu o valoare mai mică de 10.000 de lei. În plus, vor fi introduse formulare standard atât pentru plângerea contravențională, cât și pentru formularul de răspuns al organului constatator. Proiectul de lege înregistrat miercuri la Senat propune soluționarea simplificată, fără citarea părților implicate, a plângerilor împotriva proceselor-verbale încheiate de agenții constatatori, însă doar în cazul în care sancțiunile aplicate de aceștia constau în avertisment sau amendă contravențională de maximum 10.000 de lei. În esență, proiectul de lege are ca scop completarea și modificarea OG nr. 2/2021 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, contestatarul contravenției va face doar demersuri ce implică depunerea la instanța de judecată a documentelor prevăzute de prezentul proiect de act normativ, scrie avocatnet.ro.

Cum a ajuns Curtea Constituțională arbitrul-jucător al luptelor politice din România. Guvernul condus de liberalul Florin Cîțu a cerut CCR, pe 8 septembrie, să constate că se află în conflict cu Parlamentul. Politicienii au făcut o practică din a cere intervenția CCR în chestiuni care țin de reglarea unor conflicte dintre partide sau diverse instituții. Apelul la instanța constituțională prelungește procedura moțiunii de cenzură inițiate de USR PLUS și AUR și duce la câștigarea de timp înainte de congresul PNL. Toată lumea așteaptă să vadă când vor soluționa judecătorii constituționali cererea, iar singura dată cunoscută este 15 septembrie, data până la care toate părțile din conflict trebuie să trimită puncte de vedere. Conform legii, CCR are ca termen limită data de 27 septembrie, la două zile după congresul PNL, scrie Europa Liberă.

Răzvan Nicolescu / PNRR-ul României: mic ghid de utilizare (inteligentă). Tranziția este o oportunitate și un cost în același timp. Cei inteligenți au de câștigat, ceilalți au de plătit. Există foarte multe țări preocupate să capitalizeze economic aceste transformări, exemplele de urmat fiind Danemarca și Polonia. Danemarca și-a dezvoltat o întreagă industrie și o mare influență internațională în jurul tranziției energetice. La reuniunea recentă, organizată de președintele SUA, Joe Biden, având ca subiect tranziția energetică, Danemarca a stat în capul mesei, în timp ce noi nu am fost invitați. Polonia joacă un joc propriu interesant la nivelul UE: „țipă” că este greu și negociază bani mulți sub forma compensațiilor. Ce trebuie reținut este că PNRR-ul poate fi o imensă oportunitate dacă vom reuși să direcționăm din bani către sectoare productive de nișă. Adică, în loc să alocăm bani pentru producerea hidrogenului curat fără să știm ce facem cu el, să stimulăm producția locală de instalații care îl produc sau de camioane care îl utilizează. Cel mai mult au de câștigat țările care mizează pe dezvoltarea unor startup-uri locale de succes, pornind de la ideea că nu toate tehnologiile necesare tranziției energetice au fost descoperite. Pentru că ne-am pierdut mult încrederea în noi, pentru administrația noastră startup-urile par niște filme SF, scrie Cursdeguvernare.

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%. Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a avansat cu 4 lei (+0,1%), până la 3.545 lei (720 euro la cursul din luna august 2021, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă). Cu toate acestea, în contextul unei inflații anuale crescute până la 4,95% la finele primelor șapte luni din 2021, avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a coborât la +0,1%, cea mai redusă valoare din ultimii ani și se îndreaptă spre domeniul negativ. Trendul de scădere a devenit evident în al doilea trimestru al anului curent, potrivit cursdeguvernare.ro.

Dumitru Budrala, fondatorul Astra Film Festival: “La prima ediție, fratele meu mi-a trimis două remorci cu cartofi, pe care i-am vândut ca să finanțez festivalul.” Astra Film Festival a contribuit deciziv la promovarea filmelor documentare în România și la sprijinirea cineaștilor interesați de această nișă, iar azi este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Sibiu, alături de Festivalul Internațional de Teatru și cel mai mare festival de film documentar din România. Anul acesta, festivalul a fost grav afectat de tăierile bugetare făcute de Ministerul Culturii. Astra Film Festival a primit un buget cu 60% mai mic decât cel de anul trecut și s-a zbătut pentru supraviețuire, așa cum o făcea la primele ediții, în ciuda faptului că e un eveniment aprecial la nivel internațional. Fondatorul AFF, Dumitru Budrala, regizor, producător, director de imagine și fotograf ne povestește cum a evoluat festivalul în tot acest timp, scrie culturaladuba.ro.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul