Criteriul National

​Fiscalitate în pandemie. Ce am învățat din prima runda de lockdown si ce putem modifica în cazul unei eventuale a doua runde – Finante & Banci

​Fiscalitate în pandemie. Ce am învățat din prima runda de lockdown si ce putem modifica în cazul unei eventuale a doua runde – Finante & Banci
noiembrie 04
16:39 2020
”Din perspectiva noastră, raportat la discuțiile cu angajatorii, dar si cu salariații, suma oferita de stat pentru părinții care au solicitat zile libere pentru copii pe durata închiderii școlilor a făcut aceasta măsură mai puțin populară comparativ cu alte opțiuni la care salariații au apelat pe durata stării de urgență”, au transmis reprezentanții firmei de avocatură Dentons. Pătrivit acestora, întrucât zilele libere plătite pe durata închiderii școlilor au fost oferite doar salariaților ale căror atribuții incluse în fișa postului erau incompatibile cu telemunca, această măsura a fost aplicată limitativ doar în anumite industrii, salariații din alte industrii neavând posibilitatea de beneficia de ea.

”Din perspectiva noastră, simplul fapt ca atribuțiile salariaților incluse in fisa postului sunt compatibile cu telemunca nu ar trebui sa constituie un impediment pentru ca salariații să poată beneficia de acest ajutor. Pentru viitor, apreciem oportuna majorarea sumei suportata de catre stat pentru a face aceasta măsura de sprijin mai „atractiva” pentru salariați in contextul actual”, au transmis marți HotNews.ro oficialii firmei de avocatură.

  • Munca de acasa – ce trebuie sa stie angajatorii, angajatii, ce greseli se fac, avantaje vs, dezavantaje, cum schimba perioada asta piata muncii, daca s-a avansat din punct de vedere al penetrarii/legislatiei. Kurzarbeit – poate fac o estimare a popularitatii acestei masuri – e cea mai buna masura pentru contextul actual?

Pentru „home office”, apreciem ca, in primul rând este utila clarificarea definiției „telemuncii” vs. „munca de la domiciliu”. Cele 2 optiuni oferite de Codul Muncii (munca de acasa), respectiv de Legea 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemuncă nu se suprapun, desi una dintre cele mai frecvente greșeli în practică este confuzia intre cele 2 concepte.

Legea 81/2018 reglementează in detaliu telemunca, iar angajatorii trebuie sa implementeze cu rigoare prevederile acestei legi, prin reglementarea activitatii de telemunca in contractele individuale de munca sau in actele adiționale la acestea, sub sancțiunea unor amenzi care nu sunt de neglijat (de pana la 10.000 lei) .

Începând cu luna martie 2020, telemunca a fost implementata ca o masura de protectie pentru salariați, apoi ca o masura obligatorie (pentru activitatile compatibile cu telemunca). De asemenea, telemunca rămâne o masura importanta in prevenirea raspandirii noului coronavirus si continua sa fie aplicata de multi angajatori pentru cel putin pana la sfarsitul anului.

Din perspectiva noastră, telemunca este una dintre masurile cele mai uzitate in aceasta perioada si mulți angajatori din diverse domenii (IT, shared services centers, call-centers, consultanta, prestării servicii) au implementat aceasta masura.

Erori frecvente in implementarea telemuncii:

  • implementarea telemuncii fără pregătirea documentelor aferente in acest sens (decizia companiei de modificare a locului muncii pentru salariați pe durata starii de urgenta / alerta, acte aditionale de telemunca) sau pregatirea acestor acte dar netransmiterea lor spre semnare catre salariati din ratiuni logistice, pe motiv ca salariatii lucreaza in regim de „home office”.
  • lipsa instructajului de sănătate si securitate in munca pentru telesalariati;
  • omisiunea de a tine evidenta orelor de munca prestate in regim de telemunca, cu evidentierea orei de inceput si a orei de sfarsit a programului;

Kurzarbeit este un element de noutate pentru Romania, foarte asteptat de catre angajatori, ca alternativa pentru concedierea salariatilor in contextul pandemiei. Din experienta noastra, pe piata sunt inca relativ putini angajatori care au implementat reducerea programului de lucru pentru salariați, subvenționat din fondurile publice, insa apreciem ca aceasta masura este extrem de binevenita.

• Firește, acest concept este aplicabil in primul rand pentru salariatii din industria prelucratoare, puternic afectata de măsura lockdown-ului, cu conditia ca angajatorii sa îndeplinească condițiile pentru accesarea acestei masuri de sprijin financiar. Ramane de vazut daca aceasta măsura va fi aplicata tot mai des de catre angajatori, in ce industrii si in special cat de facil va fi pentru angajatori sa deconteze sumele de la bugetul de stat.

• Dezavantajele telemuncii au fost semnalate atat de catre angajatori (scăderea productivității in cadrul salariaților, întârzieri frecvente in executarea sarcinilor de serviciu) cat si de catre salariați (lipsa de comunicare / socializare, lipsa contactului f2f, lipsa de îndrumare / coordonare, probleme tehnice, ergonomia la birou, cheltuieli sporite asociate telemuncii, suportate de regula de către salariați).

• Cu privire la suportarea cheltuielilor aferente regimului de telemunca, in practica, am remarcat ca in cele mai multe cazuri, angajatorii nu preiau contractual sarcina rambursării acestor cheltuieli către salariați. De altfel Legea 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca nici nu prevede o obligație expresa pentru angajatori in acest sens, astfel incat angajatorii lasă, de regula, aceste costuri in sarcina salariaților.

• Pe de alta parte, unele companii care aveau deja implementat sistemul de telemunca înainte de pandemie au inclus in politica de „home office” acordarea unei indemnizații lunare suplimentare pentru salariații care munceau exclusiv ca tele salariați. Rolul acestei indemnizații, acordata in plus la salariul de baza era cel de a acoperi cheltuielile aferente telemuncii

• Odată cu implementarea telemuncii, un rol deosebit de important l-au avut instruirile pe linie de SSM. Obligația de a instrui salariații din perspectiva SSM in contextul pandemiei a fost reiterat in diverse acte normative, constituind una dintre obligațiile esențiale care revin angajatorilor pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

• In același timp, ca si in perioada anterioara pandemiei, angajatorii au întâlnit dificultăți in verificarea condițiilor de munca in care telesalariatii isi presteaza activitatea, in special din perspectiva reducerii riscurilor de accidentare a telesalariatilor. In acest sens, apreciem ca este extrem de utila colaborare continua cu specialiștii de sănătate si securitate in munca.

  • Din toate masurile legale – care sunt cele recomandate pentru firmele mari si medii si pentru ce domenii?

In contextul nr. mare de persoane infectate cu noul coronavirus, din perspectiva noastra, telemunca ar trebui sa ramana o prioritiate atat pentru angajatori cat si pentru salariati, in functie de specificul activitatii. Astfel, observam ca telemunca a devenit extrem de larg implementata de la inceputul pandemiei, inclusiv de catre angajatorii care initial priveau cu reticenta telemunca, ceea ce denota frecventa acestei masuri in lupta cu noul coronavirus.
Din perspectiva facilitatilor acordate angajatorilor pe durata starii de alerta, recomandarea noastră este ca acestia sa verifice si condițiile de eligibilitate pentru masurile de sprijin mai puțin mediatizate (e.g., subvenții pentru angajatorii care angajează salariați peste 50 de ani și salariați între 16 și 29 de ani, facilități cu privire la contractele de muncă încheiate pe durată determinată etc).

  • Orice insight, detaliu de la clienti este binevenit chiar daca nu precizam numele

De precizat ca pe durata starii de alerta, ITM-ul a efectuat controale cu privire la implementarea telemuncii si a muncii la domiciliu, ceea cea a prezentat o provocare, in special pentru angajatorii care au implementat „home office” pentru toti salariatii, inclusiv pentru managerii de resurse umane.

Semnarea actelor adiționale pentru reglementarea telemuncii si aspectele logistice aferente acestei formalități au ridicat probleme in practica, in special pentru angajatorii care au implementat telemunca pentru un număr mare de salariați. Pregătirea de sute de acte adiționale de către departamentele de Resurse Umane a fost un exercițiu complex pentru angajatori, care a necesitat alocarea de resurse suplimentare.

Schimbările legislative care au intervenit „peste noapte”, precum si necorelarea diverselor prevederi au dat mari bătăi de angajatorilor. Cel mai elocvent exemplu l-a constituit verificarea criteriilor pentru acordarea sumei de 2500 RON ca facilitate pentru achiziționarea echipamentelor si serviciilor IT. Criteriile de acordare a acestei subvenții, astfel cum au fost prevazute in Ordinul 1376/2020 pentru stabilirea modalității de acordare a sprijinului financiar și a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziționate conform art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, au fost pe larg dezbatute in practica de către angajatori, care, desi au implementat telemunca pe durata stării de urgenta, nu au reușit sa îndeplinească in mod cumulativ toate condițiile prevazute in ordinul menționat mai sus.

Suplimentar, pentru angajatori, a fost o provocare in sine si implementarea diverselor masuri de igiena si securitate la locul de munca pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus, precum:

  • individualizarea programului de munca,
  • aplicarea masurilor speciale în cazul în care un salariat este suspect/confirmat cu infectare cu coronavirusul;
  • măsurile de curățenie și dezinfecție la locul de munca;
  • amenajarea locurilor de munca cu păstrarea distantei sociale obligatorii intre salariați, in particular in cazul birourilor de tip „open space”;
  • „ancheta epidemiologica”, care presupune informarea persoanelor cu care salariatul/salariata suspectă/confirmată a venit în contact prelungit si pentru care se impune izolarea la domiciliu a acestora pentru 14 zile;
  • comunicarea continua cu DSP cu privire la salariații confirmați cu infectarea cu noul coronavirus, etc.

N. Red: Echipa Dentons Bucureşti operează în România de peste 20 de ani, fiind implicată în acest timp în diferite tranzacţii cheie, asistând clienţi locali şi internaţionali din numeroase sectoare de activitate. Cele mai importante arii de practică includ drept financiar-bancar, drept imobiliar, drept societar, dreptul muncii, energie şi infrastructură, concurenţă şi litigii.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul