Criteriul National

14 candidați pe locul lăsat liber de Grindeanu la ANCOM: Miza este controlul autorității care face regulile în telecom și venituri de aproape 10.000 de euro pe lună – Telecom

14 candidați pe locul lăsat liber de Grindeanu la ANCOM: Miza este controlul autorității care face regulile în telecom și venituri de aproape 10.000 de euro pe lună – Telecom
octombrie 12
15:09 2020
​14 persoane și-au depus candidaturile până luni la ora 12 pentru funcția de președinte al ANCOM, autoritatea care face regulile în piața de 3,5 miliarde de euro a comunicațiilor, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro. Postul a rămas vacant după ce Sorin Grideanu și-a dat demisia din această funcție pentru a ieși din starea de incompatibilitate în care ajunsese după revenirea în PSD. Printre cei 14 înscrii sunt și câteva nume cunoscute din sfera guvernamentală, dar favorit este Vlad Stoica, fostul șef de Cancelarie al lui Victor Ponta, care ar fi susținut atât de PSD cât și de Pro România și ar fi astfel votat cu majoritate confortabilă în Parlament.

Cele 14 candidaturi depuse până luni, 12 octombrie, sunt următoarele:

  • 1. Ion Smeeianu
  • 2. Vlad Ștefan Stoica
  • 3. Bălan Alin Gheorghe
  • 4. Ovidiu Iosif
  • 5. Androne Dorina Rodica
  • 6. Rădoi Claudiu-Ștefan
  • 7. Robert Bujgoi
  • 8. Mircea Valentin Rozolea
  • 9. Eugen Lucan
  • 10. Alexandru Ioan Lucan
  • 11. Saramet Paul Marian
  • 12. Manuela Catrina
  • 13. Coman Elena Ioana
  • 14. Stoichiță Aurel-Cătălin

Toate aceste 14 candidaturi vor fi analizate luni, 12 octombrie, de Comisiile IT&C din Parlament, care vor selecta dosarele care îndeplinesc criteriile legale pentru funcția de președinte al ANCOM, urmând ca marți, 13 octombrie, să fie votat în Plenul Parlamentului noul președinte al acestei autorități.

Amintim că Sorin Grindeanu și-a modificat demisia pentru ca PSD să poată numi în mod legal un nou președinte la ANCOM. PSD se grăbește să numească un înlocuitor pentru Grindeanu, dar potrivit legii depunerea candidaturilor se poate face numai după vacantarea funcției. Grindeanu și-a depus demisia începând cu data de 16 octombrie, iar depunerea candidaturilor era așteptată până vineri, 9 octombrie. Drept urmare, Grindeanu și-a modificat joi demisia pentru ca aceasta să intre în vigoare din 8 octombrie.

Favorit pentru preluarea func’iei l[sate vacante de Grindeanu este acum Vlad Stoica, fostul șef de Cancelarie al lui Victor Ponta, care ar fi susținut atât de PSD cât și de Pro România și ar fi astfel votat cu majoritate confortabilă în Parlament.

  • Miza acestei funcții este deținerea controlului acestei autorități care reglementează piața de 3,5 miliarde de euro a comunicașiilor și care va și organiza viitoarea licitație 5G.

În plus, nu sunt de neglijat nici veniturile salariale. Cu 705 angajați, venitul mediu net lunar din această instituție, incluzând diferite sporuri, a ajuns la aproape 10.000 de lei anul trecut. Grindeanu a avut anul trecut venituri nete de peste 528.000 de lei, echivalentul a peste 44.000 de lei pe lună.


Printre cele 14 candidaturi, din sfera guvernamentală se remarcă Manuela Catrina (membră PSD), fost secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor, numită în această funcție în anul 2017 când Sorin Grindeanu era premier.

  • Un nume care amintește de procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României pentru lipsa de independență a Arbitrului telecom

Un alt nume cu rezonanță în industria telecom este Ion Smeeianu, cel care a fost chiar președinte al Autorității de reglementare în Comunicații, pe vremea când aceasta se numea ANRC (Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații).

În anul 2005, Ion Smeeianu a fost demis din functia de președinte al ANRC, de către Tăriceanu, în locul său fiind numit Dan Georgescu. În 2006, în urma procesului pe care i l-a intentat premierului Tăriceanu, pe motivul demiterii abuzive, Smeeianu a avut căștig de cauză la Înalta Curte de Casație și Justiție și urma a fi repus în funcție. În iarna lui 2006, însă, o decizie adoptată de Guvern, în prag de sărbători, a desființat ANRC-ul, stabilind înființarea unei alte autorități, cu activitate similară, sub denumirea ANRCTI. Președinte al noii autoritati a fost numit Dan Georgescu.

Culmea a fost că și acesta a avut o soartă similară ca a lui Ion Smeeianu.

Dan Georgescu a fost demis de la conducerea autoritatii de reglementare în comunicații (ANRCTI), în mod neașteptat, în luna august 2008 de către premierul Tăriceanu, iar pe 18 septembrie 2008, la o zi după ce justiția a dat cățtig de cauză fostului șef ANRCTI, Guvernul a dat o Ordonanță de Urgență de înființare a unei alte autorități de reglementare a sectorului telecom (ANC, condusă de Liviu Nistoran), prin restructurarea ANRCTI. Ambele autoritati erau în subordinea Guvernului.

  • Comisia Europeana a considerat ca toate aceste schimbări au reprezentat „o gravă nerespectare a independenței autorității”, fapt pentru care la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2009 a deschis o procedură de infringement împotriva României.

Procedura de infringment a fost închisă un an mai târziu, după ce autoritățile române au adoptat un nou cadru juridic care au consolidat independența acestei autorități de reglementare.


Revenirea lui Sorin Grindeanu în PSD a redeschis lupta pentru controlul politic al ANCOM

În contextul revenirii în PSD a lui Sorin Grindeanu, actualul președinte al ANCOM, dar și în plin scandal al posibilei excluderi a chinezilor de la Huawei din rețelele 5G, Parlamentul a adoptat o lege, care a plecat de la o inițiativă a deputatului PSD Florin Iordache, care schimbă radical modul de conducere al acestei autorități, dând posibilitatea ca 4 membri de partid să intre în conducerea acestei instituții care conform reglementărilor UE ar trebui să fie independentă politic.

  • De notat că legea a fost adoptată în regim de urgență de Parlament și cu sprijinul PNL. Președintele Klaus Iohannis a atacat recent la Curtea Constituțională această lege.

Posibilitatea ca patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al ANCOM, autoritatea care reglementează sectorul de 3,5 miliarde euro al comunicațiilor electronice, să dețină concomitent și calitatea de membru al unui partid politic contravine obligațiilor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se arată în sesizarea de neconstituționalitate făcută miercuri de președintele Iohannis asupra legii care ar schimba modul de conducere al acestei autorități.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul