Criteriul National

25-26 iiulie 2015, Vizita Presedintelui Romaniei in Austria

iulie 27
10:39 2015


In acest weekend Presedintele Romaniei, Domnul Klaus Johannis si sotia sa Carmen au fost invitatii speciali ai Presedintelui Austriei, la Festivalul de la Salzburg (Turnul de Sare). Pe agenda de lucru a celor doi presedinti a fost primordiala evolutia relatiilor bilaterale ale celor doua tzari, precum si teme de actualitate de pe agenda europeana, dar si a cersetorilor de origine romana din Austria.
Vizita Domnului Johannis a fost inlesnita prin intermediul Ambasadei Romaniei de la Viena in stransa legatura cu presedentia Austriei. Cuplul Prezidential a fost cazat la Hotelul Salzburg West situat in partea de vest a orasului, iar intalnirea de lucru a avut loc azi dimineata intr-un cadru restrains la orele 09.00, in incinta Hotelullui Sacher din Salzburg.
Festivalul de la Salzburg a fost deschis de catre Presedintele Austriei domnul Dr. Heinz Fischer si sotia sa Margit, azi 26 iulie la orele 11.00. Insa, ca gest de onoare, chiar cu 30 de minute inaintea deschideri oficiale, Presedintele Fischer si sotia sa au intampinat cu onoruri militare pe Domnul Klaus Johanis si sotia sa Carmen. Fanfara militara a batalionului 2 de Pionieri a fost condusa de catre Ladeshauptman Dr. Wilfried Haslauer de la OVP (Partidul Popular Austriac), care impreuna cu conducerea landului Salzburg au sautat distinsii oaspeti. Presedinta Festivalului Dr. Helga Rabl-Stadler a salutat si ea oaspetii din Romania. Apoi in cursul zilei de ieri au urmat discutii cu Ministrul Culturii si a Relatiior cu Massmedia Dr. Josef Ostermayer, iar dupa intanirea cu scriitorul Prof. Dr. Rudiger Safransky s-au intonat imnurile landului Salzburg, al tarii si al Europei, care au fost interpretate de catre Orchestra Simfonica Mozart din Salzburg si dirijata de HK Gruber. Dupa aceasta, presedintii celor doua state urmeaza sa se retraga pentru o intalnire oficiala la sediul Asociatiei Internatioale ISA, cu sediu in Palatul Coroanei din Leopold. Duminica, in cea de-a doua zi a vizitei distinsilor oaspeti din Romania, acestia vor vizita Casa lui Mozart din Salzbugergasse precum si casa cea in care s-a nascut marele compositor austriac, situata in Sankt Gilgen de la Wolfagangsee. Tot in programul pregatit de austrieci ar mai fi fost si vizita resedintei de vara al ultimului Keiser al Austriei din superbul oras de munte Bad Ischl, situat in renumita regiune Salzkammergut, unde a avut loc declaratia de razboi facuta Serbiei de catre monarhia K.u.K, in urma cu 101 ani, datorita asasinarii la Sarajevo a unicului Printz mostenitor al Keiserului Franz Josef si al frumoasei printese Sissy.
Tot aseara aceasta, Intalnirea Romano-Austriaca va culmina cu momentul in care Cuplurile Prezindetiale ale celor doua tzari vor asista la Felsenreitschulle, premiera Operei “ Die Eroberung von Mexico” de Wolfgang Rihm. Fotografiile au fost preluate de la Osterreichische JOUNAL Magazin nr .144beautiful-salzburg Foto_SIMONIS-4-SLIDER-Foto_Simonis images.jpglkgg johmare

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu