Criteriul National

3.000 de medicamente au fost retrase de pe piața din România în ultimii 4 ani – Sanatate

3.000 de medicamente au fost retrase de pe piața din România în ultimii 4 ani – Sanatate
noiembrie 08
12:49 2019
3.000 de medicamente, din care peste 2.500 sunt medicamente generice, majoritatea cu prețul sub 30 de RON, au fost retrase de pe piața din România începând din anul 2015, anunța Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România. Reprezentanții asociației avertizează că „dacă nu se rezolvă problema clawback-ului, vom asista la o situație fără precedent în ceea ce privește disponibilitatea medicamentelor generice, precum și la închiderea unor linii de producție”.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România consideră că taxa clawback, care a ajuns la 26,49%, este la un nivel „total nesustenabil pentru medicamentele generice”.

„Producătorii de medicamente generice plătesc, nu numai o taxă injustă pentru un consum pe care nu l-au generat, ci și o taxă clawback crescută, ce ajunge la peste 37% la medicamentele cu preț accesibil. Este o situație fără precedent în spațiul Uniunii Europene, ca medicamentele generice să fie penalizate de o taxă atât de mare. Din anul 2015, taxa clawback s-a dublat, acești ani fiind pierduți pentru România, deoarece taxa a afectat capabilitățile de investiții ale producătorilor si disponibilitatea medicamentelor ieftine pentru pacientii romani”, afirmă reprezentanții producătorilor de medicamente.

Producătorii de medicamente atrag atenția că, din anul 2015 până în prezent, au fost retrase din piață circa 3.000 de medicamente, din care peste 2.500 sunt medicamente generice, majoritatea cu prețul sub 30 de RON: „Dacă nu se rezolvă problema clawback-ului, vom asista la o situație fără precedent în ceea ce privește disponibilitatea medicamentelor generice, precum și la închiderea unor linii de producție. Producătorii de medicamente generice din România nu mai pot susține taxa clawback. Pe lângă consecințele socio-economice, taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preț, cresc gradul de dependență a României față de importurile de medicamente, de obicei cu prețuri mult mai mari față de medicamentele care au dispărut de pe piață. Nu există o mai mare dovadă a lipsei de predictibilitate fiscală, decât faptul că CNAS nu pare să fie în măsură a da detalii, cu atât mai puțin a proba, corectitudinea/realitatea datelor transmise referitoare la clawback.”

„Taxa clawback, introdusă pentru prima dată în 2009 ca o măsură fiscală temporară în contextul crizei economice, este încă în vigoare după 10 ani. Această taxă, devenită nesustenabilă, atrage după sine efecte negative pentru pacienți, precum dispariția a mii de medicamente importante de pe piață, adâncindu-se astfel criza medicamentelor din România. Ajustarea bugetului de medicamente cu inflația, la nivelul anului 2018, adică 4.63% conform INS, este o masură imediată și minim necesară. Este nevoie urgentă să stăm la masa dialogului cu autoritatile competente și avem încredere că Guvernul va identifica și implementa soluțiile necesare pentru diferențierea taxei clawback și plafonarea acesteia pentru medicamentele generice, care nu ar trebui să plătească această taxă pentru un consum pe care nu l-au generat. Declarațiile recente ale Primului Ministru Ludovic Orban, referitoare la taxa clawback, ne-au făcut să avem încredere că există voință politică pentru rezolvarea problemei taxei, pentru ca pacienții să se bucure de acces la medicamentele generice. Medicamentele generice nu trebuie penalizate, acestea împreună cu medicamentele biosimilare sunt soluții viabile pentru optimizarea bugetară, soluții ce se regăsesc implementate în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, mai puțin în România”, afirmă Valentina Băicuianu, director executiv al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Taxa clawback a crescut de la 7 – 8%, cât era la început, la 26 – 27%, iar această taxă „este suportată de firmele din domeniu, care nu mai pot să suporte efectiv această povară fiscală şi care încetul cu încetul se retrag de pe piaţă”,declara, în urmă cu o zi, premierul Ludovic Orban, într-o conferință de presă comună cu noul ministru al Sănătății, Victor Costache, și cu vicepremierul Raluca Turcan.

Citește și:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul