Criteriul National

5 trepte educaţionale urcate de orice pictor de renume

5 trepte educaţionale urcate de orice pictor de renume
mai 05
11:51 2017

Înclinaţiile artistice ale copiilor trebuie aduse la rang de artă prin multă disciplină şi multă muncă şi prin urmărirea cu seriozitate şi consecvenţă a unor paşi pe care desăvârşirea în plan artistic îi solicită.

Primii doi paşi sunt interşanjabili, în sensul în care nu este cunoscut exact ce provine mai întâi şi din ce cauză. Următorul pas este opţional, sau se poate reveni la el mai târziu, atunci când lucrurile devin serioase şi se ajunge la performanţă, însă performanţa trebuie scoasă din zona sălbatică printr-o perioadă asiduă de studiu.

Aşadar, iată paşii care, de regulă, sunt urmaţi de orice persoană care în prezent este un pictor cunoscut la nivel naţional şi chiar internaţional!

 

  • Descoperirea talentului la desenat/colorat

 

De obicei, încă de la vârsta de 5 ani se pot observa semnele unei înclinaţii artistice, unei înclinaţii spre artele vizuale, deşi până în clasele de şcoală primară nu are ocazia să mânuiască bine instrumentele de lucru, nici să realizeze foarte bine ceea ce rezultă pe foaie sau pe pânză. În şcoală este remarcat de cadre didactice avizate şi părinţii sunt îndrumaţi să îl înscrie pe micuţ/ă la un curs de pictură pentru copii.

  1. Înscrierea la un curs extraşcolar de pictură

Părinţii îl înscriu la un asemenea curs, achiziţionând şi un set de pictură pentru copii, pe care se va baza viitoarea activitate artistică şi, speră părinţii, viitoarea carieră artistică. Treapta aceasta poate deveni prima în cazul în care mama şi tatăl doresc să îl înscrie pe copil la un curs, cu precădere la un curs legat de artă, şi îşi încearcă norocul cu acest curs. Ca preşcolar nu a dat semne că ar avea înclinaţii pentru arta plastică, dat dacă ar descoperi-o într-un cadru informal, interactiv şi relaxat, poate că că i-ar plăcea.

  1. Urmarea unui liceu de artă şi a unei facultăţi de profil

Pentru deprinderea tehnicii de a picta şi pentru ca acele cunoştinţe care diferenţiază un amator de un profesionist să fie acumulate, este nevoie o ancorare într-un mediu educaţional formal, în care totul să fie concentrat pe artele plastice şi arta picturii. Dacă nu este urmat un liceu de profil, se poate trece la pasul 4 doar până la terminarea liceului. După aceea, o facultate de arte plastice este obligatoriu de urmat pentru ca succesul să devină tangibil. Adică dacă se ajunge de la treapta 2 direct la treapta 4, se revine mai devreme sau mai târziu la cea de-a treia. Negreşit!

  1. Afirmarea în branşă ca pictor/pictoriţă şi efectuarea de proiecte şi expoziţii

Acest pas reprezintă paşii de început a unei profesii care poate duce, în pofida imaginii generale a artistului în România, la câştiguri fabuloase în urma licitaţiilor internaţionale de artă. Paşii de început înseamnă câştiguri financiare modeste, costuri relativ ridicate, însă aceasta este perioada în care educaţia devine permanentă şi se parcurge ceea ce se numeşte long-life learning, adică învăţarea pe tot parcursul vieţii. Este perioada în care acele seturi pentru copii sunt înlocuite cu  materiale de pictură în ulei de calitate şi se îmbrăţişează o manieră picturală complexă.

  1. Desăvârşirea ca pictor/pictoriţă de renume, cu palmares impresionant

Cine îşi imaginează că numai în primii 20 de ani de activitate în pictură se ajunge la maturitatea artistică se înşeală. Trebuie să urmeze ani întregi de muncă constantă şi de experimente, trebuie să urmeze chiar şi atunci nopţi nedormite, răsăritul să devină apus şi viceversa. Trebuie ca studiul să nu înceteze, deşi este vorba de un alt studiu aici – sunt lucruri de nivel de academician.

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Miruna A

Miruna A

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu