Criteriul National

A devenit Constanţa o închisoare sentimentală? – paradisul uitat sau necunoscut din apropierea ei – Pădurea Parcului Naţional Cheile Dobrogei

A devenit Constanţa o închisoare sentimentală? – paradisul uitat sau necunoscut din apropierea ei – Pădurea Parcului Naţional Cheile Dobrogei
martie 13
11:36 2016

imagine_articol_1

De aproximativ doi ani locuiesc din nou în Constanţa după un periplu mai lung prin țară și prin Europa (facultate și practică) şi observ nişte schimbări mai noi şi mai vechi în comunitate pe care nu reuşesc deloc să mi le explic. Trebuie să spun de la bun început că nici oraşul şi nici Europa nu mi-au inspirat un stil sportiv de viaţă, ci a fost o pornire a mea din urmă cu aproximativ 6-7 ani când locuiam în Bucureşti şi când, brusc, am înlocuit fumatul cu alergatul în parc, fără să am niciun prieten cu acest obicei.

Apropierea faţă de natură şi importanţa culturii într-o comunitate sunt cu siguranţă teme aprofundate în Austria. Revenind la Constanţa, este adevărat şi cu experienţa vestică, observ câteva lucruri pe care nu pot să mi le explic. Este suficient să ai 3 clase ca să afli că la pădure este mai sănătos să faci sport decât grătare dar observ cu mare tristețe că stilul de viaţa local se bazează pe satisfacere instinctelor primare: mâncare, băutură, nani şi sex. Nu doar că am încercat să povestesc atât administraţiei cât şi societății despre aceste teme, dar chiar  am organizat si intreprins diferite activităti cu ajutorul prietenilor care să demonstreze şi să combată această condiţie precară de civilizaţie pe care o are Constanţa şi probabil cea mai mare parte a României, exceptând Ardealul.

Anul trecut am organizat o acţiune ecologică în Parcul Cheile Dobrogei încercând să atrag atenţia asupra acestui tezaur ignorat aproape complet de către constănţeni. Am adunat peste 30 de saci mari de deşeuri şi am petrecut timp în aer liber într-o poieniţă aproape virgină.

Prieteni care veneau la mine în vizită când locuiam în Austria mă întrebau de ce sunt aşa puţini oameni pe stradă în weekend. Familiei am avut ocazia să îi arăt unde sunt locuitorii. Toate pădurile şi parcurile învecinate Vienei sunt pline de oameni care fac mişcare. Orice încerci să le spui românilor despre lucrurile bune ale vestului, te lovesc cu cea mai inteligentă replică: ,,păi ce, noi avem salariile lor?”. Eu am acum convingerea că nivelul ridicat de civilizaţie al vestului s-a clădit pe respectul faţă de cultură şi dragostea pentru natură. Ar fi atât de simplu să schimbăm foarte mult în bine stilul nostru de viaţă local fără aproape niciun efort financiar deosebit. Pur si simplu să acordăm mai multă atenţie parcurilor naţionale din judeţ şi artiştilor locali şi naţionali. Curaj că se poate!

Galeria foto este alcătuită din imaginile unui grup de iubitori de sport şi natură postate pe blogul dlui Marius Dumitrel cât și din alte postări pe sait-uri de specialitate (dingradinaluiardei.ro, lataifas.ro) și arhiva proprie.

harta_indicatii

 

cheile-dobrogei-intrarea-in-chei

 

Fotografie0370 18

Fotografie0368

DSC00258

DSC00290

DSC07979

4

5

6

DSC08002

Fotografie0365

Fotografie0367

Fotografie0373

Fotografie0374

Fotografie0378

3

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu