Criteriul National

A treia cale a lui Macron: Președintele francez cere Europei să renunțe la dependența de armamentul american – International

A treia cale a lui Macron: Președintele francez cere Europei să renunțe la dependența de armamentul american – International
septembrie 30
19:17 2020
Președintele francez Emmanuel Macron a cerut Europei să pună capăt dependenței sale de sistemele de armament americane în timpul unui nou apel pentru continent de a-și lua destinul în propriile mâini, relatează Politico.

Macron a făcut apelul pentru ca Europa să își asume un rol mai independent și ferm, independent atât față de Washington cât și Beijing, în timpul unei dezbateri avute marți cu studenții de la Universitatea din Vilnius, Lituania.

„Noi, unele țări mai mult decât altele, am renunțat la independența noastră strategică prin dependența prea mare față de sistemele de armament americane”, a declarat Macron în cadrul dezbaterii, adăugând că „nu putem accepta să trăim într-o lume bipolară constituită din SUA și China”.

De asemenea, în pofida otrăvirii recente a politicianului de opoziție rus Alexei Navalnîi, Macron și-a apărat politica de angajament cu președintele rus Vladimir Putin în timpul unor întrevederi cu președintele leton și cel al Lituaniei, ambii șefi de stat din zona Baltică fiind extrem de circumspecți față de vecinul estic.

„Cunoaștem vecinii voștri precum și istoria voastră și în acest spirit de înțelegere reciprocă, transparență și protejare a securității voastre am dorit să contribuim la relansarea dialogului strategic cu Rusia”, a declarat Macron în cadrul unei conferințe de presă susținute marți seara alături de președintele leton Egils Levits la Riga, ultima oprire în turul său baltic de trei zile.

„Acest dialog nu neagă nicio parte a istoriilor noastre europene ci dorește să ne confruntăm cu istoria și geografia noastră”, a adăugat Macron.

Deși au încercat să rămână politicoși, liderii din zona Baltică și Europa Centrală și de Est nu au lăsat loc de dubiu că vor fi convinși de utilitatea unui dialog cu Moscova doar dacă acesta va produce rezultate concrete.

„Înțelegem dorința de a avea dialog doarece canalele sunt mereu importante în diplomație”, a declarat luni pentru Politico ministrul de externe lituanian Linas Linkevicius, adăugând însă că „dialogul de dragul dialogului nu este ceea ce ne dorim să vedem și creează impresia că nu se schimbă nimic”.


Macron depunând o coroană cu flori la statuia generalului Charles de Gaulle

A treia cale, rămasă în urmă

În comentariile făcute în timpul turului său baltic precum și cu alte ocazii Macron a insistat că singura cale prin care Europa poate continua să existe este construirea unei a treia căi în care nu se rușinează să își afirme interesele pe scena globală.

Printre altele asta ar include creșterea capabilităților de apărare ale Europei deși Macron încearcă în același timp să asigure țările europene ce au legături apropiate cu Statele Unite că inițiativa ar fi complementară NATO. Francezii și alți oficiali europeni au cerut de mult timp ca Uniunea Europeană să își dezvolte o capacitate militară mai mare însă acțiunile UE adesea nu s-au ridicat la înălțimea retoricii.

Comisia Europeană a încercat în ultimii ani să convingă țările și companiile de armament din blocul comunitar să colaboreze asupra unor proiecte comune și a înființat un Fond de Apărare European care să încurajeze cooperarea în cercetarea și dezvoltarea de tehnologie militară și echipamente de luptă.

Însă planul a suferit o lovitură când liderii UE, printre care și Macron, au convenit în luna iulie că fondul va primi mult mai puțini bani decât a cerut Comisia. Liderii europeni au ajuns la un acord în urma căruia Fondul de Apărare European va primi puțin peste 7 miliarde de euro din bugetul multianual al blocului comunitar, cu aproximativ 40% mai puțin decât propunerea inițială de 11,4 miliarde de euro a Comisiei Europene.

Bugetul a tăiat de asemenea la doar 1,5 miliarde de euro un proiect al executivului UE de a cheltui 5,7 miliarde de euro pe dezvoltarea mobilității militare care ar permite deplasarea trupelor și echipamentului mai ușor pe continent.

Macron a încercat să convingă că apărarea dialogului său cu Putin nu înseamnă că este naiv sau că nu ar fi dispus să ia atitudine împotriva liderului Rusiei. Președintele francez a denunțat otrăvirea lui Navalnîi și s-a întâlnit marți la Vilnius cu Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus.


Emmanuel Macron la dezbaterea cu studenții din Vilnius

Macron, jupiterianul-filozof

Deși criticii săi arată cu degetul înspre absența rezultatelor din angajamentul cu Putin, Macron nu dă semne că are de gând să își schimbe abordarea.

Răspunzând la o întrebare despre filozofie în timpul dezbaterii sale cu studenții din Vilnius, liderul francez a afirmat că studiile sale (n.r. Macron are un master în filozofie obținut la Universitatea din Paris-Ouest Nanterre La Défense cu o teză despre Hegel și Machiavelli) l-au instruit cu privire la „dialectica tensiunii permanente dintre gând și acțiune”.

Macron i-a luat prin surprindere și tulburat pe majoritatea partenerilor săi europeni când a lansat discursul strategic cu Moscova în august 2019.

Vizitele în Lituania și Letonia, precum și cea din Polonia în luna februarie, au făcut parte din eforturile sale de a-și explica abordarea și a da asigurări celor care încă își amintesc traumele războiului și ale oprimării instaurate de Rusia.

Liderul francez a subliniat desfășurarea de trupe franceze în zona Baltică și Polonia prin intermediul NATO. Marți, acesta a vizitat 300 de soldați francezi din baza militară Rukla din centrul Lituaniei.

„Și securitatea noastră este în joc aici la granițele Europei”, le-a declarat Macron soldaților francezi, fără a numi însă explicit amenințarea pe care trupele sunt menite să o descurajeze: Rusia. Iar deși Franța a realizat o contribuție semnificativă pentru prezența NATO din regiune, Parisul a optat să nu își asume un rol de comandă.

Oficialii francezi explică decizia prin numeroasele angajamente militare ale Franței la nivel global dar poziția adoptată de Paris face ca acesta să aibă o vizibilitate ceva mai redusă în țările învecinate Rusiei decât alte state NATO.

Un domeniu al apărării în care Macron a criticat explicit Rusia este cel al cibersecurității și dezinformării. La scurt timp după ce a câștigat președinția în 2017 acesta a menționat explicit publicațiile Russia Today și Sputnik drept surse de dezinformare în timpul unei conferințe de presă susținute alături de Vladimir Putin la Versailles.

În timpul turului său baltic liderul francez a semnat o declarație comună cu omologii din Lituania și Letonia cerând legislație mai fermă la nivelul UE pentru a contracara manipulările și dezinformările electorale.

Când a fost întrebat la sfârșitul dezbaterii din Vilnius să definească trei trăsături ale unui lider, Macron a menționat curajul de a-ți asuma riscuri chiar și când ești singur, abilitatea de a-ți convinge partenerii și respectarea promisiunilor.

Liderul francez și-a construit o reputație internațională cu prima trăsătură dar țările Baltice și alte locuri încă așteaptă să demonstreze și celelalte două.

Citește și:

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul