Criteriul National

ACTUAL!Marea Britanie se oferă să mențină cooperarea în domeniul apărării și securității cu UE

ACTUAL!Marea Britanie se oferă să mențină cooperarea în domeniul apărării și securității cu UE
septembrie 12
18:01 2017

brexit_1491370_960_720_64165500

Marea Britanie dorește să aibă o cooperare mai strânsă în domeniul apărării cu Uniunea Europeană după Brexit față de alte state din afara blocului comunitar, potrivit unui document oficial publicat azi 12 septembrie 2017, care stabilește o viziune a unui ”parteneriat de securitate profund” între Londra și Bruxelles după ieșirea țării din UE.

Marea Britanie a jucat una dintre cele mai puternice carți în cadrul negocierilor cu UE, oferindu-si punerea la dispoziția Uniunii Europene a resurselor sale de aparare, securitații si ajutoarelor, în speranța obținerii de concesii privind viitoarele relații comerciale si economice. Oferta se extinde la continuarea împărțirii ambasadelor cu UE, furnizarea de informații de informații și efectuarea misiunilor militare militare conduse în mod obișnuit de UE. Emiterea documentului său de poziție privind relațiile de apărare și politică externă cu UE, după perioada post Brexit a fost reiterat de catre secretarul apărării, Sir Michael Fallon.Domnia sa a declarat că Marea Britanie nu urmărește să șantajeze UE amenințând să retragă cooperarea în materie de securitate dacă nu obține înțelegerea economică pe care o dorește.

El a declarat pentru prestigiosul post de televiziune BBC urmatoarele :„Nu, nu este șantaj, nu este o strategie de negociere. Ceea ce facem, și toată lumea a cerut acest lucru, este de a stabili cum vedem noul parteneriat a doua zi după Brexit. Vrem să luptăm împreună împotriva terorismului. E vital. Nu facem amenințări. „

500

Tonul documentului-(spre deosebire de discursul Theresa May din februarie)- nu face nicio referire la un sfârșit de amenințare la adresa cooperării în domeniul apărării din Regatul Unit ci în schimb își prezintă oferta ca pe baza „credinței că UK are o credință istorică profundă în aceleași valori pe care o reprezintă Europa – pacea, democrația, libertatea și statul de drept „.

În acesta se menționează faptul că Regatul Unit ar dori să colaboreze cu UE în ceea ce privește misiunile sale de apărare și să ajute la planificarea operațională și dezvoltarea mandatului. De asemenea, stabilește planurile de a continua să contribuie la fondul european de apărare al Comisiei, inclusiv la programul european de cercetare în domeniul apărării și la programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Măsura ar ameliora preocupările industriei britanice de apărare că Brexit va duce la o mai mare cooperare franco-germană, împingând încet Regatul Unit din marile piețe de apărare.

Regatul Unit al Marii Britanii este una dintre forțele primordiale de apărare ale UE, dar nu a contribuit cel mai mult la misiunile comune de apărare și securitate ale UE, concentrându-și în schimb cheltuielile în cadrul NATO. Cu toate acestea, a contribuit la toate cele 15 misiuni ale UE în domeniul apărării, inclusiv la combaterea pirateriei din Nordul( Cornu)l Africii și a migrației din Libia. Nivelul implicării Regatului Unit în procesul de planificare a misiunilor militare ale UE ar trebui să reflecte contribuțiile Regatului Unit, se sugerează în document. Alte țări terțe, cum ar fi Norvegia, contribuie la misiunile UE, dar Ministerul Apărării pare să propună o cooperare structurală mai strânsă. Documentul solicită, de asemenea, schimbul de informații clasificate pentru a sprijini politica externă, schimbul reciproc de experți în politica externă și personalul militar și furnizarea comună a serviciilor consulare în țări terțe în care UE sau Marea Britanie nu dispun de resurse. Nu există nicio sugestie explicită conform căreia un anumit buget din Regatul Unit va fi distribuit prin intermediul UE, însă oficialii afirmă că acest lucru este posibil în contextul negocierilor privind un nou buget al UE pentru dezvoltare după 2020.

Brexit

În prezent, Marea Britanie contribuie cu 15% din bugetul UE pentru ajutoare extern, iar documentul solicită continuarea colaborării și alinierea în Regatul Unit în politica de dezvoltare și programare. Cu privire la cooperarea diplomatică viitoare, se propune ca „Marea Britanie și UE ar trebui să aibă consultări strânse în mod regulat cu privire la chestiunile legate de politica externă și de securitate, cu opțiunea de a include poziții comune în probleme de politică externă. Aceasta ar putea include cooperarea privind listarea sancțiunilor, inclusiv „prin schimbul de informații și prin alinierea politicilor acolo unde este cazul”.

În practică, o politică unilaterală a sancțiunilor din Regatul Unit, împotriva Rusiei, de exemplu, ar fi în mare măsură ineficientă, lăsând Marea Britanie opțiunea de a lucra alături de UE și ONU. Recentul document nu precizează dacă această cooperare ar putea fi extinsă la Marea Britanie, păstrând un drept de veto asupra politicii de sancționare a statelor membre ale UE, dar subliniază că jumătate din listele de sancțiuni provin din Marea Britanie. Oficialii nu au exclus nicio sugestie făcută de fostul fost secretar de externe, Lord Hague, conform căreia oficialii britanici ar trebui să poată participa la comitetul politic și de securitate al UE, primul său organism decizional pentru diplomații și funcționarii UE. CPS se află chiar sub consiliul UE pentru afaceri externe, din care Marea Britanie va fi exclusă odată ce a părăsit UE. Ofertele de cooperare viitoare vor deranja euroscepticii îngrijorați de faptul că Marea Britanie este încă târâtă către concepte precum ”armata UE” și ”cheltuielile risipitoare ale UE.”

Sursa foto : Economica,Radio Romania Actualitati,The Guardian

Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu