Criteriul National

ACTUAL!Unele dintre problemele ascunse ale Europei

ACTUAL!Unele dintre problemele ascunse ale Europei
decembrie 02
12:00 2017

În ciuda aparențelor, vechile probleme ale Europei nu au fost rezolvate.Unul dintre ritualurile cele mai previzibile și deprimante în timpul crizei europene ce pare fără de sfârșit a fost sondarea reflexivă a „clarei” după ultima violență. Criza monedei euro, a avut ecouri dureroase.Chiar dacă aceasta mereu a fost exilată, evitată.

4

Brexit-ul este ignorat, evitat cu rea intenție

Așa se explică hotărârea declarată de Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), de a „face tot ce este necesar” pentru a apăra moneda. Criza refugiaților a fost îngrădită, iar spațiul de călătorie fără pașapoarte Schengen a fost salvat, printr-o combinație de integrare generoasă, o apărare a frontierelor și o înțelegere cu Turcia.

Mai bine mai târziu decât niciodată ar suspina mulțimea, doar așa că narațiunea se desfășoară fără menajamente, iar în prim-plan apar multe, ca de exemplu provocarea „populistă” a unor state- simbol, așa cum au fost văzute. Brexit-ul, departe de a precipita o avalanșă în Europa continentală, îngropă insulele britanice sub o mulțime de documente și regulamente, care ar putea să facă din Regat , mai bine zis din prețul facturii una dintre cele mai înflăcărate bătălii socio-economice ale acestui debut de mileniul trei.

Perspectiva eurosceptică e acel as ascuns.Câștigurile posibile (de exemplu,ale Paris-ului sau ale orașului Frankfurt, în detrimentul metropolei Londra) nu vor compensa cu greu astfel de pierderi. Un raport recent al Fondului Monetar Internațional, care avertizează Europa să „se pregătească pentru o zi ploioasă”, reflectă aceste realități. Din punct de vedere politic, întrebările care contează nu vor fi cine va face cel mai mult, dar cine poate suporta cel mai mult și dacă UE este deja pregătită să absoarbă mai multă durere decât a suferit… deja. „Europenii” doresc să spună că, spre deosebire de britanici, ei nu vorbesc deloc despre Brexit. Dacă acest lucru este valabil astăzi – (și este deja mincinos modul retoric al unor specialiști în ceea ce privește Irlanda, Țara Galilor etc)- nu va dura atât de mult. EUropenii vor începe să vorbească despre Brexit din nou spre sfârșitul anului 2018 cel târziu. Până la începutul anului 2019, vor vorbi despre cu totul altceva.

 

Scurt istoric al acestui tulburat an 2017

Candidații din extrema dreaptă au fost bătuți în Olanda, Austria și Franța. Optimiștii au crezut chiar că prin alegerea lui Donald Trump,  în viziunea lor,  lupta lor va avea o finalitate.Poate că cel mai puternic imbold, argument- așa cum  cancelarul GermanieiAngela Merkel a propagat-o recent – a fost că Europa trebuie să poată sta pe propriile picioare  și să-si ofere propria apărare împotriva terorismului islamist și a agresiunii ruse.

Din păcate, ceea ce este salutat ca „întoarcerea” Europei este doar supraviețuirea temporară a Uniunii Europene. Nici una dintre vechile crize nu a fost rezolvată, iar una nouă – transpusă prin tensiunile sporite din Catalonia – tocmai a fost adăugată. UE și rezidenții britanici subestimează în mod serios rezistența și capacitatea britanică de a se răzbuna împotriva „pedepsei” europene dacă țara a fost atât de pornită, din moment ce Brexit-ul se va întâmpla într-un fel sau altul, chiar și cel mai bun scenariu pe acest front fiind unul rău pentru Bruxelles și capitalele naționale.

1

Orice dăunează UE în cazul Marii Britanii sau provine din sine prin plecarea Regatului Unit.Cum bine intuiți, restul statelor membre vor plăti și un preț destul de piperat. Din punct de vedere economic, costul pentru Marea Britanie va fi mult mai mare decât costul pentru UE – și mult mai mare decât cel realizat de Brexit. Dar anumite țări, cum ar fi Republica Irlanda dar și alte state , progresiv vor avea de suferit pe anumite sectoare, cum ar fi industria auto germană, ce vor fi lovite în mod disproporționat.

Evenimente…trecute cu vederea?

Între timp, au loc multe alte lucruri destul de îngrijorătoare. Amenințarea din est nu a dispărut. Dimpotrivă, ea a alunecat mai departe pe agenda de la Bruxelles. Vladimir Putin deține încă Crimeea anexată ilegal și continuă să sprijine cele două republici separatiste din estul Ucrainei. Țările baltice, Polonia, Finlanda, Suedia și România se simt amenințate direct și sunt încurcate de eșecul Europei de a anticipa sau de a răspunde amenințării rusești.

Oficialii de la Bruxelles cât și multe alte țări europene sunt respinse de rezistența exprimată adesea destul de aprig, pe deplin întemeiată (unii ar eticheta chiar xenofobă) în Europa de Est vis a vis de imigrația musulmană sau impunerea unor valori „progresiste”. Ei sunt îngrijorați de comportamentul din ce în ce mai autoritar al primului ministru maghiar, Viktor Orbán, așa cum se vede în vendeta sa împotriva Universității Europa Centrale liberale din Budapesta.

Cu toate acestea, pentru toată condamnarea retorică din partea Bruxelles-ului și a unor state membre, este clar că nu există niciun apetit pentru o confruntare și o simpatie pentru Orbán chiar și în partidul creștin-democrat al doamnei Angelei Merkel. Aceasta e contranstant cu criza austriacă din 1999-2000,atunci  când UE a impus sancțiuni unui guvern de coaliție care l-a implicat liderul de extremă dreapta Jörg Haider.Evenimentul este frapant și nu reflectă puterea, ci slăbiciunea Europei.

Iar celelalte crize nu au dispărut. Niciuna dintre ele nu poate fi considerată rezolvată. Anunțul lui Draghi din 2012 că BCE ar „face tot ce-i trebuie” nu a ridicat semnul de întrebare asupra monedei euro, așa cum au demonstrat prăbușirea apropiată a Greciei în 2015 și alte crize.

Realitatea concretă

Tabloul ni se relevă în tușe grosiere.Deficiențele sale fundamentale rămân, în special, prin imposibilitatea de a conduce o monedă comună fără un stat comun. De asemenea, criza refugiaților nu a fost rezolvată, ci doar abolită. Siria sau o altă parte a Orientului Mijlociu ar putea erupe din nou în orice moment. Acordul cu Turcia este precar. Între timp, contrabandiștii explorează noi rute din Marea Mediterană.

2

La fel ca în cazul monedei euro, defectele fundamentale ale sistemului rămân …pe agendaUE.Aceasta încearcă să conducă un spațiu de călătorie comun și o politică externă comună fără un stat comun. UE nu poate închide în mod eficient frontierele, deoarece este sarcina statelor membre.Spațiul nu are capacitatea de a se asigura că refugiații care sunt admiși sunt distribuite în mod echitabil. De asemenea nu are capacitatea de a interveni în Orientul Mijlociu pentru a preveni fluxul de refugiați. Încercă să atingă obiectivele federale cu instrumente confederale și acest lucru nu se poate face.

Ca și cum toate acestea nu ar fi destul de rele, UE se află într-o altă criză. Deși a fost prezis pentru cel puțin 18 luni , referendumul și declarația ulterioară a independenței de către guvernul catalan din octombrie au prins brusc Bruxelles-ul ”pe picior greșit”.Opinia capitalelor statelor naționale sunt în mare parte ignorate. Situația reprezintă o provocare pe care UE a ajutat-o ​​să o provoace, nu a făcut nimic pentru a se pregăti și nu este pregătită să facă față.

Catalonia expune contradicția în centrul actualului proiect european. Pe de o parte, pentru că UE este în aspecte importante transnaționale,  a avut tendința de a slăbi statul național în favoarea unei „Europe a regiunilor”. Euro și sistemul Schengen, în special, au eliminat competențele cheie ale statelor membre și au sugerat că separarea ar implica o „aterizare ușoară”.

În plus, îmbunătățirea culturii politice continentale europene încurajată de UE a limitat capacitatea capitalelor naționale de a constrânge periferiile sau părea să facă acest lucru. Cu cincizeci de ani în urmă, aspirațiile catalane ar fi fost înecate în sânge înainte de a ajunge până la o declarație unilaterală de independență. Astăzi, Madridul – pentru toate defecțiunile sale – trebuie să meargă mai atent. Îndemnul lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, că ar trebui să prevaleze forța de argumentare, mai degrabă decât argumentul forței, a fost un avertisment clar.

3

Pe de altă parte, UE este o confederație interguvernamentală a statelor membre. Majoritatea cetățenilor UE au pașapoarte de culoarea vinului de Burgundia , dar nu există cetățenia Uniunii Europene ca atare. Drepturile se bucură prin intermediul statelor membre. Noua inițiativă europeană de apărare pentru „cooperarea structurată permanentă” sau „Pesco”, anunțată cu mare fanfară, nu este o armată sindicală sau chiar un pas de pionierat către una, ci o punte a armatelor obișnuite ale statelor membre, ce intonează de-a dreptul grotesc un imn ,în acest concert, care nu se bucură de niciun interes, de niciun viitor…

 

Sursa foto : Semnele Timpului,gandeste.org,Adevarul,activistpost.com

Acest material a fost oferit de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu