Criteriul National

Adrian Năstase, vinovat de prăbușirea presei scrise? Privatizarea Rodipet și țeapa de peste 70 de milioane de euro adusă bugetului de stat

decembrie 18
11:12 2015

 

„Cei care vin aici – și nu le doresc acest lucru – vor trebui să se trezească, în fiecare zi, la ora 5:30, vor dormi în paturi suprapuse, vor avea apă caldă câte două ore de două ori pe săptămână, vor trebui să se obișnuiască cu mirosul de sulf și cu depunerile de pe țevile de apă; vor trebui să învețe să mănânce toate felurile de mâncare – bazate, în principal, pe cartofi și varză – cu lingura; vor trebui să se învețe să nu se sperie de șobolani – în curtea de plimbare – dacă aceștia nu sunt mai mari de 20 de cm […]”, ne-a mărturisit fostul demnitar pe blogul său personal

ADRIAN-NASTASE-JAIL

Adrian Năstase a fost desemnat ca prim-ministru de către Președintele Ion Iliescu. Fostul demnitar s-a bucurat de această funcție în timp ce deținea și titlul de președinte al PSD. Mandatul său a fost catalogat ca fiind îmbrăcat în stabilitate politică pentru acea perioada post-comunistă. Pe data de 28 decembrie 2000, Cabinetul Năstase a fost votat de Parlament. În anul 2003, Adrian Năstase, nepotul doamnei „Tamara”, se afla încă în poziția de premier. Guvernul pe care îl conducea a hotărât să achite datoriile difuzorului român de presă Rodipet, înainte de a-l vinde firmei pe care o deținea nimeni altul decât „colaboratorul” domnului Năstase în diverse afaceri – libanezo-americanul Hassan Awdi.

Hassan Awdi a fost finanțator al PSD. Atunci când s-a hotărât privatizarea companiei de stat de distribuție a presei, Awdi a beneficiat extrem de facil de aprobarea Guvernului Adrian Năstase. Astfel, sponsorul PSD a devenit pionul optim pentru săvârșirea tranzacției. La sfârșitul anului 2003, fostul AVAS (actualul AAAS) a privatizat firma, aspect ce a implicat și ștergerea datoriilor la stat. Din cauza dispariției rețelei de distribuție, presa scrisă din România a intrat în metastază. Acest cancer național numit „țeapă” a dus la pierderea locurilor de muncă pentru zeci de oameni. Printr-un contract ce implica vânzarea cartelelor telefonice la chioșcurile de difuzare a presei, Awdi a adus Rodipetul într-o ipostază nefavorabilă. Administrarea deficitară de care a avut parte scoietatea în timp ce a fost în proprietatea statului român și privatizarea suspectă ce a implicat alterarea financiară în toate societățile de presă din țara noastră au băgat Rodipetul în faliment. Feedback-ul acțiunilor inițiate de patronul difuzorului român de presă Rodipet este unul negativ în toate unghiurile din care privim. Puterea financiară Rodipet a avut o cădere ireversibilă. În urma manevrelor săvârșite de Guvernul Năstase, prin intermediul AVAS, dezastrul Rodipet a adus doar datorii statului român. Compania cumulase datorii de 11 milioane de euro. Din cele 11 milioane, 5 milioane erau către firma libanezului Hassan Awdi. Afaceristul ar fi avut de plătit 17 milioane de euro pentru Rodipet – sumă ce includea și datoriile societății. Awdi a achitat un singur milion.

În noiembrie 2014, afaceristul, fost finanțator PSD, a fost condamnat definitiv, la 8 ani de închisoare, în urma unui dosar similar: falimentarea deliberată a CFR Marfă. Awdi a fugit din România şi s-a stabilit în ţara natală, știind că e imposibilă extrădarea. Statul român îl aşteaptă cu porțile închisorii deschise, dar, între timp, după un verdict al ICSID, trebuie să îl despăgubească cu suma de 11 milioane de euro. Libanezul a cerut Curții Arbitrale de la Paris peste 400 de milioane de euro reprezentând totalul pagubelor pe care le-a suferit în urma privatizării societății Rodipet. Procesul a durat 5 ani. Judecătorii au decis ca statul român să îi achite sponsorului PSD suma de 11 milioane de euro în contul cheltuielilor de judecată, penalităților și despăgubirilor. Avocații ce au susținut România în cadrul acestui proces au încasat milioane de euro.

Ne-am ales cu o țeapă de peste 70 de milioane de euro: 16 milioane de euro pe care am „uitat” să le încasăm în procesul de privatizare, o pagubă de peste 35 de milioane de euro, conform unui dosar instrumentat de DIICOT, onorariile avocaților care ne-au reprezentat în procesul de la Paris și despăgubirile aferente de 11 milioane de euro pe care trebuie să i le dăm cadou de Crăciun domnului Hassan Awdi.

Deși toate aceste evenimente s-au petrecut în timpul mandatului fostului demnitar Adrian Năstase, acesta nu are calitatea de inculpat în dosarul de la DIICOT. Eu propun să ne povestească pe blogul său personal cum a ajuns Rodipet la sapă de lemn sau… cum e viața printre șobolani.

by Mona Lisa

sursa: arhiva stiriledeconstanta.ro

foto: arhiva enational.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo