Criteriul National

AEC continuă la ÎCCJ demersurile pentru decontarea integrală a navetei

AEC continuă la ÎCCJ demersurile pentru decontarea integrală a navetei
iulie 31
12:54 2016

 

asociatia-elevilor-din-constanta-petitie_thumb2

 

În luna iulie 2015, Asociația Elevilor din Constanța (AEC) a depus o chemare în judecată împotriva Ministerului Educației și Cercetării Științifice (MECS) la Curtea de Apel Constanța, formând obiectul dosarului nr. 518/36/2016, prin care a cerut obligarea MECȘ la decontarea integrală a costurilor aferente transportului elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu. Acțiunea a cuprins și sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței Guvernului nr. 29/2013, prin care naveta elevilor a fost plafonată la 26 lei/3 km + 2 lei/km. Astfel, elevilor care fac naveta li se decontează undeva la 20-25% din costul abonamentului. Ca exemplu, atunci când un elev achită pe abonament 270 lei, acestuia i se decontează, de către stat, doar 54 lei.

În luna decembrie 2015, instanța a respins acțiunea,  fără a judeca fondul cauzei, considerând acțiunea inadmisibilă. După analizarea motivării, comunicată pe 23 iunie 2016, Asociația Elevilor din Constanța a sesizat că hotărârea Curții de Apel Constanța a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Din acest motiv și considerând decizia instanței de fond injustă față de cei aproximativ 130,000 de elevi navetiști din România, pe data de 12 iulie 2016, AEC a atacat aceasta cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

După plafonarea decontării navetei elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu, în august 2013, peste 35.000 de elevi din România au abandonat școala, din cauza lipsei banilor pentru a ajunge la cursuri. În anul 2013, înainte de momentul în care decontarea navetei a fost plafonată, în țara noastră exista un număr de 198,941 de copii navetiști, într-un singur an numărul acestora scăzând la 163,872, cauza vizibilă fiind lipsa banilor pentru asigurarea costurilor de transport.

Totodată, creșterea ratei de părăsire timpurie a școlii este alarmantă și trebuie să ne îngrijoreze, dată fiind amplitudinea problemei. Înaintea plafonării navetei, rata părăsirii timpurii a școlii era 17,4%, iar în aproape 2 ani aceasta a crescut cu aproximativ 2%, la momentul aprilie 2016 fiind de 19,1%, conform Eurostat, în acest moment România aflându-se pe locul 3 în Uniunea Europeană la rata abandonului școlar.

Plafonarea costurilor aferente decontării navetei, prin OG nr. 29/2013, a fost un act iresponsabil și neconstituțional, care a condus la distrugerea viitorului a peste 35.000 de copii din România, care nu au mai mers la școală din lipsa banilor. Neconstituționalitatea acestei decizii constă în faptul că un drept al elevilor, prevăzut de o lege organică, și anume legea educației, a fost modificat printr-o ordonanță simplă a Guvernului, care este asimilată legilor ordinare, în conformitate cu art. 115, alin. (1) din Constituția României. Decontarea parțială a navetei este neconstituțională și raportat la art. 32, alin. (4) din legea fundamentală, care consacrează gratuitatea învățământului de stat. Prin constrângerea de a plăti mai bine de ¾ din costurile pentru a ajunge la școală, celor peste 130,000 de elevi navetiști le este încălcat dreptul constituțional la învățământ gratuit.

Pentru a sesiza neconstituționalitatea acestei măsuri, Asociația Elevilor din Constanța, alături de Organizația Salvați Copiii și Consiliul Național al Elevilor, s-a adresat Avocatului Poporului, solicitându-i sesizarea Curții Constituționale a României. De asemenea, AEC a purtat mai multe discuții, la nivelul Parlamentului României și a Guvernului, depunând diligențe pentru ca elevilor navetiști să le fie decontate integral costurile aferente transportului. Din nefericire, până în prezent, atât Guvernul, cât și Parlamentul, au refuzat să trateze această problema, încălcându-și obligația constituțională de a asigura șanse egale la educație pentru toți elevii din România, indiferent de venitul familiilor acestora.

„În acest moment ne aflăm într-o situație paradoxală. Prin Strategia Europa 2020, România și-a asumat la nivelul Uniunii Europene că v-a scădea abandonul școlar la 11,3% până în anul 2020, dar, în momentul de față măsurile luate de statul român sunt de natură să crească părăsirea timpurie a școlii, în niciun caz să o scadă. Toți cei 35.000 de copii care au abandonat școala din lipsa banilor reprezintă fiecare o tragedie, de care statul român se face vinovat, prin indolența de care a dat dovadă. Decizia de a plafona decontarea navetei, luată în vara lui 2013, a avut consecințe îngrozitoare asupra echității din sistemul românesc de educație, în prezent aflându-ne în situația în care elevii proveniți din familii cu o situație materială precară sunt nevoiți să părăsească școala, astfel plecând cu un handicap în viață.” a declarat Constantin-Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța

 
Redacția ziarului Criteriul Național mulțumește domnului Constantin-Alexandru Manda, președinte AEC

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu