Criteriul National

Afacerile Orange România au scăzut cu 2,1% până la 273,1 milioane euro în trimestrul trei, pe fondul vânzărilor moderate de echipamente în criza COVID-19 – Telecom

Afacerile Orange România au scăzut cu 2,1% până la 273,1 milioane euro în trimestrul trei, pe fondul vânzărilor moderate de echipamente în criza COVID-19 – Telecom
octombrie 29
12:15 2020
​Orange România a realizat o cifră de afaceri de 273,1 milioane euro în trimestrul trei din acest an, în scădere cu 2,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul vânzărilor moderate înregistrate în contextul crizei COVID-19, scădere pronunțată mai ales în ceea ce privește vânzările de echipamente, a anunțat joi compania. La 30 septembrie 2020, Orange furniza servicii mobile, fixe și TV pentru 10.613.176 de utilizatori, menținându-se la nivelul din același trimestru al anului trecut.

“Deși traversăm o perioadă de criză, cu multiple incertitudini, în al treilea trimestru al acestui an vedem o ușoară revenire a consumului. Comportamentele digitale nou formate în rândul clienților devin obișnuințe și sunt pe un trend ascendent. Orange Money a atins un nou prag de 1,3 milioane de tranzacții, semn că oamenii se îndreaptă din ce în ce mai mult spre aplicații mobile pentru servicii financiare. De asemenea, vedem o continuă creștere, de la începutul pandemiei, pe segmentul de business, în contextul în care companiile au nevoie de soluții diverse de IT&C.”, a declarat Liudmila Climoc, CEO Orange România.

Serviciul de televiziune prin cablu și satelit, Orange Home TV, număra la finalul lunii septembrie 519.869 abonați, în ușoară scădere faţă de T3 2019, iar serviciile fixe în bandă largă aveau 377.272 de utilizatori, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2019.

Alte informații comunicate joi de operatorul de comunicații mobile:

  • - Dezvoltarea rețelei Orange a continuat și în perioada iulie – septembrie 2020, când 1.297 de noi localități au primit acces la conectivitate 4G+, pentru un număr de peste 845.000 de locuitori. Astfel, la finalul lunii septembrie, 63,84% din populația țării avea acces la viteze 4G+. Rețeaua 4G, la finalul celui de-al treilea trimestru, acoperea 98.99% din populația țării și 100% din cea urbană.
  • - În contextul crizei sanitare și a creșterii nevoii utilizatorilor de a fi conectați online, consumul de date mobile a avut o creștere de 37% în T3 2020 comparativ cu T3 2019. În condițiile creșterii traficului, experienţa superioară a clienţilor în reţeaua Orange a fost confirmată şi de raportul netograf.ro. Conform raportului, reţeaua Orange înregistrează cele mai mari viteze atât în cazul serviciilor de internet mobil, cât şi al celor de internet fix.
  • - În august 2020, Orange a anunțat acoperire 100% 5G pentru București, efort ce plasează capitala în topul oraşelor europene din punct de vedere al conectivităţii. În prezent, reţeaua Orange 5G este disponibilă în Bucureşti și în alte 14 orașe: Bragadiru, Brașov, Chitila, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Măgurele, Otopeni, Ovidiu, Pantelimon, Popești-Leordeni, Predeal, Timișoara și Voluntari.

Compania a mai precizat că în trimestrul 3 al acestui an a continuat extinderea reţelei proprii de fibră optică, disponibilă la nivel național în 178 localități.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul