Criteriul National

Agramatul mediu academic al României

Agramatul mediu academic al României
ianuarie 30
07:31 2018

2-consiliul-national-al-rectorilor1
Nu știm cu ce a greșit România de are parte, din 1947 încoace, numai de persoane rău certate cu limba română. Dacă în „epoca de aur” românii făceau mișto de „tutulor”-ul lui Nicolae Ceaușescu și de „codoi”-ul țaței Leana, după decembrie 1989 am intrat în epoca „meandrelor concretului”, în care agramații sunt la putere.
Fie că vorbim despre șefii statului, despre președinții celor două camere ale Parlamentului, despre parlamentari, despre europarlamentari – vezi cazurile Elena Băsescu și Maria Grapini, despre prim-miniștri, vicepremieri sau despre miniștri, am avut parte numai de catastrofe din punct de vedere gramatical și lingvistic.
În ultima perioadă s-a înmulțit numărul agramaților politici, dar ce este mai grav este faptul că problemele au apărut la vârful unui minister care ar trebui să formeze oamenii de mâine: Ministerul Educației și Cercetării Naționale.
Nu știu cum se face, dar din 2004 încoace avem numai miniștri agramați în fruntea Educației. Adică la un minister unde prima condiție ar fi să vorbești impecabil limba română. Pentru că nu poți să le pretinzi elevilor care se prezintă la Evaluarea Națională și la Bacalaureat să cunoască limba și literatura română, când tu, ca ministru, ești un agramat total.
Indiferent că în fruntea Ministerului Educației s-au aflat „Abramburica” Ecaterina Andronescu, Mihai Hărdău, Cristian Adomniței, Daniel Funeriu, Ioan Relu Mang, Remus Pricopie, Sorin Cîmpeanu sau Liviu Pop, toți au dat proba incompetenței lingvistice și gramaticale în fața poporului român.
Mai nou, viitorul șef al educației naționale, rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, profesorul universitar dr. Valentin Popa, este noul „pamblicar” certat cu limba română.
Ba mai mult, a apărut o scrisoare de susținere a lui Valentin Popa pentru funcția de ministru al educației. Scrisoare din partea mediului academic semnată de 45 de rectori ai universităților de stat din țară.
Cu alte cuvinte, mediul academic român își asumă agramații și inculții și dorește ca aceștia să ocupe poziții de prim-rang în administrația publică.
2-consiliul-national-al-rectorilor1

Scrisoarea pe care cei 45 de rectori au semnat-o ne duce înapoi în timp, pe vremea când de limba română se ocupau grămăticii școliți pe băncile URSS, la Moscova, iar de istoria României se ocupa Mihail Roller. Să îți pui semnătura, în calitate de rector al unei universități, pe o hârtie care girează impostura, stâlcirea limbii și gramaticii române reprezintă un atentat moral la adresa viitorului națiunii.
Unii ar spune că mediul academic român pare compromis. Nu pare, ESTE!
Când ai girat de-a lungul anilor pseudo-doctori în științe de genul Victor Ponta, Mihai Onțanu, Ioan Mang, Gabriel Oprea și mulți alții, când corupția în universitățile de stat din țară a atins cote mari – vezi cazul Universității Ovidius din urmă cu câțiva ani, când mediul academic privat – universitățile private – este necompetitiv și aruncă pe piață rebuturi de genul Florin Iordache și Șerban Nicolae, nu poți vorbi despre o educație sănătoasă.
Avem o educație bolnavă și un mediu academic agramat. Mediu care pune mai presus interesul de castă, de clan, decât Educația Neamului Românesc, mai presus decât viitorul acestei națiuni.
Să le fie rușine tuturor celor 45 de rectori care au semnat scrisoare de susținere pentru funcția de Ministru al Educației Naționale în persoana agramatului Valentin Popa!

Sursa foto :Arhiva personalã a domnului Hristo Botev

Redacția platformei media Criteriul Național multumeste domnului Hristo Botev pentru acest material transmis în exclusivitate

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu