Criteriul National

Alegeri prezidențiale în Franța. Va fi marcat primul tur de scrutin de un absenteism record la urne?

Alegeri prezidențiale în Franța. Va fi marcat primul tur de scrutin de un absenteism record la urne?
aprilie 10
18:01 2022

Doisprezece candidați sunt în cursă în primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurat duminică în Franța, însă presa din Hexagon se întreabă care va fi în final rata de participare la vot. Ultimele sondaje realizate înainte de scrutin prevesteau un absenteism record la urne.

Alegeri în FranțaFoto: Thibaut Durand / AFP / Profimedia Images

Votul la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franța a început duminică la ora locală 8.00 pentru cei aproximativ 48,7 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale.

Nu mai puțin de 12 candidaţi se prezintă în acest prim tur de scrutin. Favoriți să acceadă în al doilea tur sunt preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen.

Una dintre cheile acestei zile ar putea fi nivelul absenteismului la vor, care potrivit sondajelor difuzate în ultima parte a campaniei ar urma să fie foarte ridicat.

Prezența la vot la ora prânzului – 25,48%, mai puţin decât la scrutinul anterior

Potrivit datelor comunicate de Ministerul francez de Interne, la ora locală 12.00, prezenţa la vot a fost de 25,48%, cu trei puncte mai puţin decât în ​​2017 (28,54%).

De notat însă că prezența de la ora 12.00 a fost totuși cu patru puncte mai mare decât cea din 21 aprilie 2002 (21,39%), anul în care s-a înregistrat recordul de absenteism la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Participarea scăzută la vot pare să se confirme în Polinezia Franceză, unde după patru ore de vot prezenţa era de doar 12,34%, faţă de 22,24% la aceeaşi oră la alegerile din 2017.

Secţiile de votare se vor înschide la ora locală 19.00, mai puţin în orașele Paris, Marsilia, Bordeaux, Nantes, Toulouse sau Nisa, a căror închidere este amânată până la ora 20.00 (21.00, ora României).

În Franţa, publicarea oricăror rezultate, parţiale sau finale, este interzisă până la închiderea ultimelor secţii de votare şi abia atunci presa va publica primele estimări bazate pe sondajele la ieşirea de la urne.

Alegeri prezidențiale Franța 2022: Cine merge în turul doi?

Francezii vor avea de ales între nu mai puțin de 12 candidați la alegerile prezidențiale de duminică, însă doar câțiva sunt cotați cu o intenție de vot semnificativă pentru scrutinul în care președintele Emmanuel Macron va încerca să obțină un nou mandat de 5 ani.

Dacă nu va avea loc o surpriză uriașă, Macron, surprinzătorul câștigător al alegerilor prezidențiale din 2017, va afla duminică adversarul cu care se va confrunta în turul doi al alegerilor ce vor avea loc pe 24 aprilie.

Sondajele de opinie arată că el se va confrunta din nou cu o provocare puternică din partea dreptei franceze în contextul războiului din Ucraina și a strategiei sale de a-i „enerva” pe cei care nu au dorit să se vaccineze împotriva coronavirusului.

Marine Le Pen va vedea la rândul ei dacă repoziționarea ușor înspre centru din ultimii ani va fi suficientă pentru a-i convinge pe conservatorii francezi să o aleagă în detrimentul lui Valérie Pécresse, candidata dreptei tradiționale.

Scrutinul de duminică va reprezenta un adevărat test pentru conservatorii francezi care în 2017 s-au văzut înfrânți de Le Pen în urma scandalului uriaș în care a fost implicat candidatul lor, François Fillon, tocmai în mijlocul campaniei electorale.

Faptul că acesta, condamnat la închisoare în decembrie 2020, a fost numit în conducerea unei mari companii rusești apropiate de Kremlin la sfârșitul anului trecut, nu a trecut neremarcat de către opoziție.

Stânga franceză, mai divizată decât oricând, va vedea la rândul ei în ce măsură electoratul a uitat de mandatul plin de probleme al lui François Hollande, fostul președinte socialist care a ales să nici nu mai candideze în 2017 din cauza popularității extrem de scăzute.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul