Criteriul National

Amânați să citiți și să devorați știrile care vă transformă în persoane neliniștite, anxioase sau vulnerabile

Amânați să citiți și să devorați știrile care vă transformă în persoane neliniștite, anxioase sau vulnerabile
aprilie 12
11:56 2018

8State-superJumbo

Se cunoaște faptul că informațiile despre crime și catastrofe pot strica dispoziția oricui, însă consumul sau expunerea repetată la astfel de știri cu tentă negativă ne transformă în persoane neliniștite, anxioase sau vulnerabile.O parte dintre cercetătorii din lumea întreagă sunt de acord cu faptul că există nenumărate soluții pentru a rămâne mereu calmi, dar bine informați. De aceea, cel mai important lucru este acela de a vă face timp să nu vă implicați emoțional la auzul oricărei știri.Dacă vă simțiți copleșiți de știrile negative, nu vă grăbiți să fiți mereu la curent cu ce se întâmplă în lume.

1450

Ce spun psihologii și psihoterapeuții?

Omul este o ființă care are nevoie de sens și semnificație si care caută mereu să își explice lucrurile din jurul său.De asemenea, s-a demonstrat că unele persoane au anumite caracteristici în repertoriul cognitiv și comportamental care îi fac vulnerabili la dezvoltarea tulburărilor de anxietate.
În cea de-a doua perioadă a secolului al XX-lea,mulți cercetători și psihoterapeuți s-au tot întreabat de ce unii oameni sunt mai anxioși ca alții și își doresc să afle mai multe legate de acest subiect. Din fericire, cei care au studiat fenomenul complex al psihologiei au ajuns la câteva concluzii care sunt și în prezent intens dezbătute. Deși factorii biologici sau genetici joacă un rol important in anxietate, aceștia sunt ”activați ” de către o anumită cantitate de informație care circulă pe toate canalele de comunicare existente.

Sunt destul de puțin cunoscuți cei care rămân impasibili în zilele noastre și nu sunt întâmpinați sau tulburați cu un nou plan extrem de extins pentru a rămâne pe deplin sănătoși într-o lume a ziarelor care provoacă nebunia. Oamenii de știință au recomandat ca o zi pe săptămână să rămână fără orice gadget sau dispozitiv de comunicare, sau ocazional să se retragă din nebunia online sau punerea în practică a „detoxifierei digitale”.
Astfel că, în ultimele luni, au existat cazuri în care anumiți jurnaliști au trecut la alte obiceiuri , ca un fel de ”dietă” de știri tipărite. Mark Boyle- - scriitorul care a trăit fără tehnologie începând cu anul 2016 cât și Erik Hagerman, un om din Ohio ce a fost identificat de către New York Times, care trăiește izolat îngrijind fermă de porci fără acces la știri sunt exemplele cele mai cunoscute în lume. Cetățeanul american, conform prestigiosului cotidian își ferește simțul auzului ș(ieșind din local cât mai repede) mai ales atunci când vizitează cafeneaua locală, astfel încât obiectivul lui este acela că nu poate să audă absolut nicio știre nedorită.

7

Consecințele știrilor negative

Consecințele știrilor negative sunt dezastruoase. Departe de a fi mai bine informați, Departe de a fi mai bine informați, noii observatori pot deveni ușor influențați. Ei se îngrijorează mai mult despre crime, chiar și atunci când, ca eexemplu utopic, sistemul bancar al ratelor ar scade. Uneori, vulnerabilitatea este efectul cel mai puternic asupra celui care consumă știri. Acest lucru a fost demonstrat cu ocazia efectuării unui sondaj din 2016 care a constatat că o mare majoritate a americanilor urmăresc îndeaproape știrile despre Statul Islamic, iar 77% au fost de acord că „militanții islamici care operează în Siria și Irak reprezintă o amenințare gravă la adresa existenței sau a supraviețuirii Statelor Unite „. Din punct de vedere politic, militar această propoziție are valioare de adevpr, însă,din punct de vedere psihologic, aserțiunea reprezintă o credință care afectează funcțiile cognitive și are caracter delirant și incitator la ură de rasă.

Consumatorii de știri negative,în mod surprinzător iubesc și se identifică cu tot ceea ce devine zgomot. De altfel, o revizuire recentă a literaturii citează „percepția greșită a riscului, anxietății, iar nivelurile de dispoziție mai scăzute, neajutorarea învățată, disprețul și ostilitatea față de ceilalți, desensibilizarea și, în unele cazuri știrie reprezintă actualele pericole”. ( Karen Horney, Teoria Personalității)Mai mult decât atât, ele devin practic fataliste, spunând lucruri precum ” De ce să votez? Nu va ajuta „, sau” aș putea dona bani, dar va fi doar un alt copil care suferă de foame săptămâna viitoare „.

Opinia fondată a unui cunoscut reprezentant al presei internaționale

heer

”Într-o zi, astfel de scheme ar putea merge prea departe, lăsând pe Hagerman și pe Erik în poziția acelor soldați japonezi care au luptat împotriva celei de-a doua lumi până în anii 1970. Este ca și cum Donald Trump devine împușcat sau înfrânt sau moare din cauza unei supradoze cu Doritos, (cum vor afla vreodată)…De altfel totul se realizează voit, numai pentru a marca senzaționalul, a remarcat și a comentat ziaristul și comediantul canadian Jeet Heer. Domnia sa a scris pentru publicații, printre care se numără The National Post, The New Yorker, The Paris Review și Virginia Quarterly Review și a fost în juriul din anul 2016 pentru acordarea Premiului Scotiabank Giller.

Cu toate acestea, pe măsură ce fiecare se luptă cu această problemă personală, vom fi din ce în ce mai conviși că adevărata cauză a anxietății nu este învățarea noilor evoluții îngrijorătoare. Mai degrabă, nu știm care dintre noile evoluții se vor dovedi că au meritat.
6

Ca un exemplu elocvent, Jeet Heer a realizat un experiment în care, din cele 45 de lucruri îngrijorătoare pe care le puteți vizualiza pe rețeaua socială Twitter în cursul acestei zile, de dimineață, două sau trei se pot dovedi a fi semne ale apariției fascismului sau cele care fac trimitere la distrugerea mediului, la prăbușirea Regatului Unit al Marii Britanii- așa numitul Brexit etc.
Cândva, misiunea presei a fost aceea de a trăi și a explica toate povestirile cu semnificație de durată din partea celorlalți. Astăzi, orice publicație care a stat pe o poveste timp de o săptămână, ar fi în stare să revendice faptul că subiectul este epuizat sau mai rău există chiar modalități că ar fi fost suprimat adevărul. Trecerea timpului este cel mai bun filtru pentru a determina ce contează. Dar întârzierea este singurul lucru pe care nu-l poate permite o rețea socială sau o organizație de știri moderne.

77

În loc …de concluzii

În zilele noastre știrile difuzate pe toate canalele de comunicare sunt pline de relatări despre război, terorism, criminalitate, poluare, inegalitate, abuz de droguri, migrație sau chiar mai rău, mai prăpăstios decât toate acestea la un loc. Și nu este vorba doar de titlurile despre care am adus în discuție ci, chiar în presa scrisă, pe coperțile revistelor de orice fel se află titluri anxioase care ne avertizează că vor veni anarhii, epidemii, epidemii, prăbușiri și atâtea „crize” (legate de sănătate, pensionare, bunăstare, energie, deficit etc) pe care o anumită parte a presei o speculează și reușesc să o expună cât mai convingător.

Indiferent dacă lumea se înrăutățește sau nu, natura știrilor va interacționa cu natura cunoașterii personale pentru a ne face să credem că aceasta reprezintă absolutul. Chiar dacă știrile se referă la lucruri care se întâmplă, nu la lucruri care nu se întâmplă, noi nu vedem niciodată un jurnalist care să spună în fața camerei de filmat: „Eu vă transmit în direct dintr-o țară în care nu a izbucnit un război”. De asemenea, câți dinbtre dumneavoastră s-ar uita și ar căuta să se informeze dacă un oraș care nu a fost bombardat sau o școală care nu a fost teatrul unei nedorite atrocități?

Atâta timp cât lucrurile rele nu au dispărut de pe fața pământului, vor exista întotdeauna destule incidente pentru a umple știrile, mai ales când ne gândim la câte miliarde de telefoane inteligente transformă majoritatea populației lumii în reporterii care își riscă viața în teatrele de război și relatează cu lux de amănunte toate ororile.Cu siguranță că viețuim într-un sistem imperfect, deoarece, desigur, trebuie să fim conștienți de toate aceste aspecte care să ne avertizeze în primul rând asupra pericolelor la care suntem voluntar sau involuntar expuși.

De aceea, soluția sau o modalitate excelentă de a rămâne calmi, dar bine informați, este de a consuma știrile cu o zi sau trei mai târziu decât oricine altcineva. Imprimarea este o modalitate de a face acest lucru. Dar funcționează și în mediul online. Din ce în ce mai mult, mulți se găsesc că navighează într-un mediu sau mod destul de haotic și promiscuu pe web, salvând articole în mai multe articole într-o aplicație „citiți mai târziu” (în cazul fiecăruia dintre dumneavoastră, deși ați putea folosi marcajele browserului preferat). Până când le ați citit, filtrul de timp și-a realizat magia, în sensul că o mică parte dintre ele se vor remarca cu adevărat convingător.

Sursa foto :Sam Morris,Michele Marconi, The Globe and Mail,americanpreppersnetwork.com,Action for Happiness

Sinteza acestui material a fost realizat de către Prof. Dr. Daniel Mihai, redactor șef al platformei media Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu