Criteriul National

Analiza candidaților la alegerile prezidențiale din Republica Moldova – Opinii

Analiza candidaților la alegerile prezidențiale din Republica Moldova – Opinii
octombrie 29
19:24 2020

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc duminica aceasta, 1 noiembrie.
Iar pentru a înțelege mai bine esența acestor alegeri prezidențiale, trebuie să trecem în revistă profilul celor opt candidați la funcția de șef al statului. În cursa prezidențială avem 5 candidați de dreapta și 3 candidați de stânga.

Care este valoare funcției de președinte în Republica Moldova?

Ca să ne înțelegem, Republica Moldova este o republică parlamentară, adică președintele are atribuțiile extrem de limitate și nu are pârghii executive.
De președinte poate depinde doar direcția în care merge Republica Moldova, adică politica sa externă, însă observăm că majoritatea candidaților ne propun un plan guvernamental și nu unul de șef de stat.
Totuși observăm o bătălie aprigă pentru această funcție pentru că acel candidat care va învinge va fi o adevărată locomotivă electorală pentru următoarele alegeri.

Prin urmare, observăm că lupta pentru funcția de șef de stat al Republicii Moldova se dă între reprezentanți ai vectorului de dreapta: Maia Sandu și respectiv Andrei Năstase, dar și cei ai eșchierului de stânga – Igor Dodon și Renato Usatâi.

Prin ce se deosebesc candidații opoziției Andrei Năstase și Maia Sandu?

Andrei Năstase fostul vice-prim ministru și ministru de interne este candidatul partidului Platforma DA pentru prezidențiale.
Andrei Năstase s-a remarcat prin faptul că a fost liderul protestelor din Piața Marii Adunări Naționale din perioada 2015-2016 și a condus mișcările de stradă care au protestat într-un număr foarte mare împotriva regimului Plahotniuc, împotriva autorilor furtului miliardului, dar și împotriva corupției.
Acesta are sprijinul partidului de guvernământ din România, PNL și are relații foarte bune cu actualul prim-ministru român, Ludovic Orban.
De aceeași parte a segmentului de dreapta este și fosta prim-ministră, Maia Sandu care a candidat și în 2016, însă a suferit o înfrângere în fața actualului președinte Igor Dodon.
Fosta prim-ministră este cunoscută pentru faptul că a reușit să aducă investiții considerabile într-un timp scurt cât a ocupat această funcție, dar și pentru verticalitatea sa în ceea ce ține de lupta anti-corupție.
Maia Sandu mai este și candidatul susținut de către popularii europeni și unul dintre candidații cotați cu cele mai mari șanse de câștig.

De ce candidații de dreapta nu au reușit să ajungă la o candidatură unică pentru prezidențiale?

Candidații de dreapta: Maia Sandu și Andrei Năstase, co președinții fostului Bloc ACUM au decis ca de data aceasta să candideze separat din cauza mai multor neînțelegeri între Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate – adică partidele de opoziție.
Această separare își are rădăcinile în înțelegerea dintre cei doi din iunie 2019, care suna în felul următor: dacă Andrei Năstase îi va ceda Maiei Sandu fucția de prim-ministru, acesta va fi candidatul comun la următorul scrutin pentru ca Igor Dodon să fie învins în 2020.
Totuși observăm că această înțelegere a fost ruptă iar cei doi candidați nu au reușit să ajungă la un numitor comun privind candidatul unic.

Cine sunt candidații de stânga și ce reprezintă ei?

Igor Dodon, actualul președinte în exercițiu candidează ca independent la aceste alegeri însă este susținut de Partidul Socialiștilor.
În timpul mandatului său, Igor Dodon a reușit o singură chestiune, să consolideze relațiile cu Federația Rusă, pe când nu a avut nici o întrevedere cu vreun oficial european sau chiar cu șefii de stat ai vecinilor Republicii Moldova – România și Ucraina.
În spațiul public au apărut mai multe înregistrări cu Igor Dodon în timp ce accepta mită într-o pungă tip calendar de la principalul oligarh și beneficiar al furtului miliardului – Vlad Plahotniuc.
Totuși, acesta nu numai că primea bani săptămânal pentru activitatea partidului de la fugarul Plahotniuc ci continuă să primească un sprijin enorm din partea Federației Ruse, atât suport financiar, cât și tehnic – adică bani și consiliere a polit-tehnologilor ruși.
Ba a fost numit și Kremlinovici de prietenii lui din serviciile secrete rusești pentru că este un informator, dovedit cu probe de investigația Dosier și Rise, iar politica sa externă după cum spune el echilibrată este ghidată de Kremlin în interesul Rusiei.
Cu toate că este cotat ca favorit în aceste alegeri, consider că dacă dreapta ar avea un candidat comun în turul al doilea, acesta ar putea fi învins.
De aceea totul depinde de prezența la vot din țară și diasporă, dar și de unitatea segmentului de dreapta.
Pe de altă parte, candidatura lui Renato Usatâi – actualul primar de Bălți, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova este una dintre surprizele acestor alegeri. Foarte prezent în mediul online, Usatâi a reușit să atragă atenția unui procent considerabil de cetățeni, însă trecutul dubios al acestuia și învinuirile că ar fi pus la cale o tentativă de omor îl descalifică cumva în a se califica în turul al doilea. Totuși, având și acesta legături cu Federația Rusă, după părea mea își va anunța susținerea pentru Igor Dodon, contrar declarațiilor sale, exact cum a procedat și în 2016.
Cel de-al treilea candidat de stânga este Violeta Ivanov – acolita lui Ilan Shor, fostul primar de Orhei, care ne promite marea și sarea și vrea să transpună ideea de “ a furat, dar și a făcut” la o politică națională. Practic candidatura Violetei Ivanov este doar o modalitate ca Igor Dodon să-și asigure spatele cu încă 5-7 la sută.

Cine sunt candidații unioniști pentru funcția de șef de stat?

Dacă eșchierul de dreapta este fragmentat, atunci unioniștii sunt împărțiți în și mai multe bărci. Dintre candidații de dreapta unde avem foarte mulți candidați – 5 la număr, 3 dintre aceștia sunt unioniști.
Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale, partidul moldovenesc creat în jurul lui Traian Băsescu este unul dintre cei trei candidați unioniști în lupta pentru fotoliul de președinte. Acesta a părăsit formațiunea Blocului ACUM din cauza înțelegerii Blocului cu Partidul Socialiștilor de a forma un guvern împreună și a decis să devină liderul unui partid care are ca principal scop- unirea cu România.

Dorin Chirtoacă – este al doilea candidat unionist. Fostul primar al Chișinăului, are în palmares trei mandat de primar al capitalei câștigate și are în spatele său suportul Mișcării Politice Unirea, compusă din mai multe partide unioniste care aliniat pentru a atrage cât mai mulți unioniști în rândurile acestui bloc electoral.

Și ultimul candidat dintre cei unioniști este Tudor Deliu – care este președintele partidului PLDM și mâna dreaptă a fostului prim-ministru al Republicii Moldova – Vlad Filat, care a făcut și 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență și luare de mită.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul