Criteriul National

Angajații primăriei Valu’ vin la poartă sa ceară șpagă. Edilul șef, baron comunal, împotriva comuniunii cu natura

Angajații primăriei Valu’ vin la poartă sa ceară șpagă. Edilul șef, baron comunal, împotriva comuniunii cu natura
martie 05
22:44 2019

 

timp de aproape un an am desfasurat activitate in constructii si am locuit in comuna Valul lui Traian, ocazie buna sa cunosc o lume noua. M-a atras in special natura si chiar nu mi-am dorit nici o asfaltare sau alte modernitati, imi doream doar liniste. A trecut ceva timp de cand istoriseam intamplarile mele cu betivii de la bordura tolerati de autoritati, intre timp s-a elucidat misterul, boschetarii cu princina isi faceau veacul in fata magazinui asistentei primarului, de aceea isi permiteau sa faca show si politia locala cu greu a luat masuri. Gurile prin comuna spun ca-i mai mult decat asistenta. Au mai fost ceva peripetii cu niste baieti cu cefe late, s-a lasat linistea pana la urma, eu sunt reintors in Constanta cu munca si primesc in scris hartie de la politia locala Valu ca am depozitat pamant pe domeniul public si ca trebuie sa-l ridic. In spatele curtii la unul din proiectele mele intentionam sa reglez diferenta (40 cm in medie) de intaltime dintre curte si liziera din spatele casei printr-un taluz, adica printr-o rampa de pamant pentru a deschide curtea catre natura, atitudine diferita de vecinii care si-au facut garduri de BCA, in spate, adica in padure gasesti gunoaie, in curti sfaraie gratarele cu friptane. Asta pare ca-i moda acum. Am nivelat putin pamantul ca exemplu, am intins frunze, arata totul natural si merg azi in audienta la primar cu cateva poze desi santierul meu este la mica distanta de casa primarului. Am stat o ora la usa pana sa vorbesc nici doua minute cu primarul care mi-a zis ca nu se poate (baronul comunal nu se misca 1 km sa vada la fata locului situatia) in nici un caz sa nivelez curtea cu padurea?!?!?! Si aproape ca m-a poftit pe usa. Un cap patrat de la tara primeste vizita unui arhitect, si face pe ala ocupatul si atotstiutorul…

1)sunt un arhitect scolit in capitala si cu experienta in Viena in birouri internationale, sunt prietenos si modest de fel cred, asta este firea mea, dar eu spun cum se raporteaza un obiect de arhitectura la natura, nu un edil crescut la tara. Primarul vrea un referat de la un politist local in loc sa asculte parerea unui arhitect cu o experienta aparte;

2) primaria trebuia sa vina cu pamant sa niveleze padurea la nivelul curtilor oamenilor ca sa-i incurajeze sa priveasca padurea, nu sa arunce gunoie in ea peste garduri de BCA, daca ar fi inteles ce inseamna legatura unei locuinte cu natura si nu cu barbeque-ul;

3)oamenii primariei de la urbanism care trebuiau sa-i explice primarului aceste aspecte au venit la un alt proiect la poarta clientilor mei sa le ceara spaga pentru receptie!!! Alte „elite”, au o acreala in ei, nu misca buza unii daca nu soseste plicul. Au luat spaga de trei ori pana acum la proiectele mele (o data in fata mea) in schimbul unor mici concesii birocratice. La ce case am adus in comuna, trebuia sa se invarta dupa ele ca floarea soarelui dupa soare… desi am insistat la primarie sa fiu anuntat de receptie, au venit pe furis la masuratori ca stiau ca eu nu le dau spaga. Cei din valu stiu sau afla pe pielea lor cand vin (dar tace toata lumea malc) ca da nu fac proiectul cu rudele edililor acriti sau nu dau spaga, stau mult si bine dupa acte;

4) pentru casele deosebite pe care le-am lucrat in Valu, primaria cap-patrat ar trebui sa zica sarumana, si sa-i incurajeze si pe altii poate de acest stil, dar colturile patratului sunt cam ascutite probabil.

SUCCES LA metru PATRAT

Comuna Valu se misca bine administrativ, sunt gospodari, as vorbi cu pacat, dar dezvoltarea comunei se leaga de vecinatatea orasului Constanta. Ia sa mutam primaria Valu la Ciocarlia, se mai dezvolta Ciocarlia? Se dezvolta pe naiba. Valu s-a dezvoltat asa cum s-au dezvoltat si localitatile Palazu, Ovidiu, Poiana, Cumpana, Lazu, etc. aproape de Constanta. Primarul Mitroi nu este un baron local ci este un super baron comunal. Casa lui este uriasa si are o curte de cateva hectare cunoscuta sub titulatura de „conacul primarului”. Afacerile in agricultura (umflate cu nitrat si amoniu) sunt stapanite de dansul si apropiati, are chiar un sediu urias mai mare ca primaria (birourile lui Mitroi), restaurantul din padure este tot sub tentaculele dansului si se dezvolta in detrimentul padurii care este defrisata tot mai mult. Adica in alte parti domeniul public se poate smenoza si defrisa, nu-i problema. Probabil si alte inverteli face cu imobiliare ca toti primarii. In biroul de urbanism din primarie, pe harta PUZ apare un nou cartier rezidential fix in padurea ramasa. Deci cam asa stau lucrurile in comuna de succes, smecheria o face banul, educatia si natura nu au mare pret…

casa2

P_20190304_171208

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andrei Chivu

Andrei Chivu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Despre „dreptatea” care cere ”justiție” și importanța ei - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dintru început, pentru a vă asigura, cu toată sinceritatea, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că acest material nu este conceput a fi unul strict tehnic, înveșmântat în termeni academici greoi. Cu aceeași deschidere vreau să vă mulțumesc și să vă asigur totodată că acest material nu se vrea a fi unul complet, deoarece în rândurile de mai jos voi încerca să realizez o sinteză a unor considerații pe baza evidențelor, în care mi-am propus temerara clarificare a noțiunilor de „dreptate” și de ”justiție”, văzute din mai multe unghiuri de vedere. De aceea, tot ceea ce este cuprins în spațiul acestui material este pur subiectiv dar și perfect argumentat. Luând în considerare acestea, orice fel de încercare de a aduce laude sau dimpotrivă de a cere desființarea totală sau parțială, prin forța și justețea argumentelor vă revin în integralitate, indiferent de natura sau de scopul motivării dumneavoastră în prealabil.

Ca urmare a tuturor celor convenite, ceea ce voi realiza direct sau indirect poate fi comentat și analizat, dezbătut deoarece numai într-o asemnea manieră, prin varietatea punctelor de vedere, prin cumulul de informații și forța argumentelor sustenabile ce creează punți de legătură.De aceea se poate vorbi deschis, fără menajamente despre aceste concepte, virtuți în această societate postmodernă măcinată de griji, de consumerism cât și de vicii.

Din punctul meu de vedere, această opțiune de a avea păreri și de a le susține reprezintă și respectă cu adevărat libertatea și demnitatea oricărui semen. Iar puterea reală, justificată la care oamenii speră să găsească ajutor este dată de către Acel Creator, care are grijă de fiecare dintre noi și care ne inspiră sau ne poate transforma în creațiile sale apropiate, desăvârșite Lui. Urmând acest fir călăuzitor, aș îndrăzni să vă spun că nu voi folosi în acest caz doar simple metafore, ci totul se dorește să fie legat de rolul și semnificația care i se acordă noțiunilor extinse de dreptate, de justiție.

Din cele mai vechi timpuri, chiar din momentul în care Cain l-a ucis pe Abel se produce în lume o separație între prigoniți și victimă, între ucigaș și cel ucis, sacrificat din răutate .Aceasta cse va transmite și se va amplifica tuturor generațiilor, inclusiv celor din actualitate. Setea de răzbunare de răutate a lui Cain cât și a urmașilor săi se poate identifica fără niciun fel de impediment.Tot așa, ideea de jertfă, de asumare a urmașilor lui Abel a constituit chiar unul dintre atributele omenești de prim rang. Însă, între aceste modele transparente există și alte atribute,virtuți (posibil moștenire a scânteii divine,a harului cu care suntem fiecare dintre noi înzestrați) precum dreptatea,cinstea,corectitudinea dar și justiția.

Numai că, din momentul izgoniți din grădina Edenului a protopărinților noștri Adam și Eva, aceste caracteristici psihice și volitive nu au mai fost că la început,în binecuvântatul moment al Creației.Răzvrătirea, ascultarea de șarpe,călcarea poruncii a dus la pervertirea omului cât și a întregii creații de pe pământ. Automat,sentimentele faptele și gândurile „de a fi ca Dumnezeu” și de a stăpâni,de a cunoaște creația s-au amestecat într-un mod incredibil. De aici înainte, moartea, păcatul au devenit firești tuturor, ca și setea anumitor semeni de a clama dreptatea, de a invoca fondat justiția omenească.

Revenind la unul dintre cele mai importante motive care au generat acestea văzute ca fiind antagonice- pe de o parte Dreptatea Lui Dumnezeu materializată prin izgonirea din Rai și nedreptatea lui Cain care l-a ucis pe fratele său Abel-putem descoperi și alte fațete ale acestor evenimente consemnate în Cartea Cărților.

Unii exegeți ai Vechiului Testament precum sfântul Chiril al Alexandriei interpretează însă în profunzime textul, plecând de la pedeapsa înşeptită pentru cel care l-ar ucide pe Cain din cartea Facerii .Surprinzător sau nu, în opinia acestui om înduhovnicit nu ar fi vorba doar de un singur păcat, ci de o înlănţuire de şapte păcate, care au pus stăpânire pe Cain. Deja când Dumnezeu i se adresează, vorbindu-i despre natura păcatului, Cain comisese trei din cele şapte.

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Partener media exclusiv

Revista presei