Criteriul National

Anne Sophie Mutter sau bucuria plină de stări romantice în versiunea concertului pentru vioară a lui Dvorak

septembrie 08
22:40 2017

Anne Sophie Mutter

Concertul susţinut de Anne-Sophie Mutter- una dintre cea mai aclamate violoniste ale momentului s-a numărat printre evenimentele de mare anvergură, cuprinse în cadrul celei de-a XXIII-a ediţii ale Festivalului Internaţional George Enescu. Anne-Sophie Mutter a revenit pe scena Festivalului ”Enescu” şi a concertat la Sala Palatului, în seara de 8 septembrie, alături de Pittsburgh Symphony Orchestra.

Considerată o vedetă a muzicii clasice, violonista şi-a făcut debutul în lumea muzicală în anul 1976, sub bagheta legendarului Herbert von Karajan. La ediţia din acest an a festivalului, Anne-Sophie Mutter a dat sens unei versiuni interpretative deosebit de originale a concertului în la minor pentru vioară de Antonin Dvorak.

Versiunea acestui concert din repertoriul violonistic al tuturor marilor interpreţi a avut acea nobleţe pe deplin caracteristică acestei interprete, muziciene atinsă de acel suflu romantic, pe deplin inspirator. Pe tot parcursul concertului s-a detaşat acel dialog perpetuu dintre orchestră şi vioara solistă, cu marile respirații romantice, cu elaborarea logică a stărilor şi imaginilor sonore de o incomparabilă frumuseţe.

Dealminteri , capacitatea violonistei de a transmite emoții a facilitat înțelegerea firului narativ al acestui opus, tocmai prin fluxul muzical de inspirație slavă pe care-l moşteneşte. Stăpânirea de sine a solistei a facilitat de asemenea descifrarea resorturilor tehnice şi expresive. Minunata acuitate a fost datorată prestidigitației admirabil alese, ca o formă a trimfului , peste orice fel de virtuozitate.

De asemenea, în cantilene dar mai ales în partea mediană a acestui inspirat opus am sesizat acel ethos, acel sentimentalism ce a fost evidențiat printr-o dozare eficientă a nuanțelor, toate având acea paletă largă a unei timbralități proprii perioadei romantice.Anne Sophie Mutter a delectat prin această pendulare, această varietate sonoră ce a constituit pentru domnia sa un alt filtru generator, asemeni unei priorități de transmitere fidelă a conținutului muzical.

Recunosc deschis că, la un moment dat, am realizat că interpretarea pe care o auzeam era de fapt una apropiată de acea perfecțiune, de care sau la care fiecare artist tinde. Probabil că, am avut  în fața ochilor un concert-eveniment, în care fiecare progresie armonică sau reiterare melodicizată a violinei a transpus publicul bucureştean într-o autentică stare de grație.

Aportul orchestrei din Pittsburgh a fost unul deloc de neglijat, fiind asemenea unui organism viu, a unui partener ce a susţinut impecabila prestaţie a violonistei. Și acest lucru a fost posibil, fără să scadă cu nimic din farmecul unui opus atât de frumas. De fapt, uitându-mă în urmă, cam toate concertele pentru vioară din această perioadă istorică sunt capodopere ale genului. Și astfel, vioara Guarneri del Gesu a doamnei Anne Sophie Mutter a fost îmbrățișată de orchestră într-o osmoză sonoră reușită, totul completându-se, de la început până la sfârșit.

Ropotele de aplauze prelungite au încununat prestația de excepție a titratei violoniste de origine germană.A fost într-adevăr unul dintre concertele de neuitat ale acestei ediții, cu numărul douăzeci și trei ale Festivalului Internațional George Enescu.

Ca o remarcă personală sau simplă constatare se leagă de faptul că în timp ce reprezentarea  femeilor ca dirijori de rang internațional e destul de modestă, faptul că un număr record de violoniste femei au avansat la eșalonul de top al muzicii clasice în ultimele decenii atrage atenția lumii  întregi. Mai mult de o duzină de violoniste, toate cu cariere solo înfloritoare din întreaga lume se pot enumera. Împreună cu astfel de somități precum Anne-Sophie Mutter, Kyung-Wha Chung, Rachel Barton Pine și Midori viața muzicală se poate lăuda. De asemenea, se pot cita și alte nume sonore precum Hilary Hahn, Julia Fischer, Janine Jansen, Leila Josefowicz, Lisa Batiashvili, Nicola Benedetti, Vilde Frang, Arabella Steinbacher sau Baiba Skride, ce duc mai departe tradiția muzicii clasice, la cel mai înalt nivel.

Sursa foto :Classic FM

Acest material a fost oferit de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul