Criteriul National

Anotimpurile sufletului

iulie 29
00:03 2016

received_328888510775707
Cine a spus că anotimpurile sufletului reflectă întotdeauna, asemeni unei oglinzi, imaginea identică a anotimpurilor care se perindă odată cu filele din calendar? Sufletul trăiește propriile sale anotimpuri.
Altfel cum se explică faptul că, uneori, fiori reci de gheață ne pot străbate sufletul în miezul unei zile de vară, atunci când inima simte zidul gros de indiferență, asemeni unui sloi de gheață, din inimile altor oameni? Sau cum ar putea fi înțeleasă starea unui suflet în care înmugurește bucuria și se revarsă lumina, deși, în jur, covoare de frunze moarte foșnesc sub pașii trecătorilor și nori întunecați acoperă fiecare petec de cer, în plină toamnă?
Sufletul poate trăi toate anotimpurile într-o singura zi sau poate păstra doar unul, uitând de celelalte. Ca atunci când se lasă cuprins de înghețul și viforul unei vieți în care nu se mai regăsește Viață. Sau ca atunci când omul se afla în exil, pe o insulă în care norii toarnă ploi necontenite și soarele își face apariția doar din când în când. Suflet pribeag, care alege să trăiască fără Lumină.
Dar sufletul poate, luminat de har, să înmugurească iar, ca o mlădiță a Viței celei veșnic vii. Oriunde ar fi, în exil sau nu, în miez de iarnă sau pe timp de toamnă.
Ce bine este când, după un îndelung îngheț interior, se reîntoarce primavara în suflet! Cu flori albe de bucurie, cu vlăstari de pace și cu muguri de nădejde.
Doamne, te rugăm să ne aduci primăvara în suflete ori de câte ori ierni reci de răutate sau ură ne îngheață inimile. Fă -o prilej de noi înmuguriri și înfloriri necontenite sub raze de har! Și înmulțește bucuria celor plecați departe de casele lor și de cei dragi.
Trimite primăveri luminoase în sufletele fraților români plecați, ca mine, pe insula învăluită atât de des de nori a Marii Britanii!

Înmulțește, Doamne, bucuria românilor de acasa și a celor risipiți în lumea largă! Tu ști câte viscole și câte zăpezi le troienesc sufletele și cât de mare nevoie au de Lumină și de Viață. Câtă nevoie au de anotimpuri înnoitoare, primite în dar de la Tine.

Aceasta a fost o scurtă epistolă cu gânduri de început de drum (și drumul este lung, că trece peste mări și țări), fiind trimisă de pe insula Marii Britanii. Speram ca aceasta va deschide șirul unei corespondențe care va fi trimisă (măcar în zilele cu soare) din diaspora către cei de acasă sau risipiți prin lumea largă.

Cu gânduri însorite pentru cei de acasă,
Alina Pop, corespondenta specială din U.K a ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo