Criteriul National

Arta de a …dirija

martie 24
08:56 2015

“Arta dirijorala, daca vrei sa privesti muzica in fata, trebuie sa intorci spatele la public”  Valeriu Butulescu 

dirijorMuzica ne aminteste in fiecare clipa, aproape necontenit cam in ce proportie se situeaza omul fata de tot ansamblul a ceea ce denumim a fi cultura. Actiunea de a interpreta, de a conduce  este unul din cele mai puternice semne ale maretiei sale deoarece pana si Divinitatea are acest Dar de a dirija ansamblul uman si ceresc intr-un mod cat se poate de firesc, natural.

Insa,fara indoiala ca fiecare dintre dumneavoastra v-ati intrebat ce rol are acel om ce se afla in centrul unei orchestre si poseda o bagheta in mana…

Dirijatul inseamna desemneaza una dintre cele mai rafinate si complexe arte. Semnifica plenar imaginea muzicianului convertit intr-un fel de mag al sunetelor ce este capabil sa catalizeze energiile tuturor membrilor si sa dispuna intr-o maniera armonioasa,  astfel incat rezultatul sa fie conform opusului, vointei celui ce a lasat mostenire.

Fara doar si poate, arta dirijorala se invata si se slefuieste in orice moment al vietii. Maturitatea se obtine mult mai greu decat orice lucru in acest dificil obiect al cunoasterii. In pofida drumului sinuos, un dirijor trebuie sa cunoasca si chiar sa „atinga”acel inefabil , sa descifreze atat sensul cat mai ales intelesurile musicale redand cu fidelitate si spirit povestea oricarui moment din istoria muzicii.

Intr-un cuvant, daca incercam sa ne detasam de public si sa privim in interiorul acestui act cu valente mistice putem descoperi o munca extrem de laborioasa, in care elementul logic, pragmatic isi da intalnirea cu elementul afectiv, inspirator intr-o proportie relativ egala.

Ca om de cultura si arta am privilegiul de a cunoaste acest limbaj, de a sesiza si chiar de a intui, pe baza unui anumit cod energo-informational (capatat in repetitii) al celui ce da viata si inteles – DIRIJORUL.Este minunat si totodata onorant sa privim acest spectacol cu ochi limpezi, dar si cu capacitate de a actiona si de a reactiona in timp util, la pleiada de gesturi ce confirma o interpretare cu epitetul de a fi “vie!”

Rolul important al dirijorului nu trebuie niciodata minimalizat deoarece , in istoria muzicii multitudinea de stiluri, de repertorii si de exprimari au dus la o supra-solicitare, la imbogatirea timbrala, la restructurarea unor notiuni in moduri cat mai complexe.

„Greutatea” executantilor de a reda corect, fluid si in stil opusul este talmacita de catre dirijor, intr-o masura cu adevarat covarsitoare. Emulatia de energii creatoare ce se produc eminamente in actul artistic are urmari atat asupra publicului ce deseori are doar placerea de a savura “baletul” acestui magician-dirijorul, cat si al orchestrei ce se lasa mladiata si imblanzita de catre focul sacru al fiecarui architect de frumos. Acest dute-vino crescand are un impact de nestavilit in momentul in care muzica transcede barierele oricarei explicatii, demonstratii sau analize.

Totodata la necontenita angajare in folosul Binelui, al Esteticului trebuie avut grija deja de conditia primordial- aceea de-a face cu muzica si cu oamenii, si intr-un fel, inseamna a conduce catre acea schimbare catre mai bine, indiferent de barierele culturale sau rasiale existente si in prezent.

Este nevoie de un lider, asa dupa cum Leonard Bernstein a fost, care sa vorbeasca milioanelor de tineri si sa-i « converteasca »  intr-un fel de urmare « religioasa » a marii literaturi muzicale. Si cred ca aceasta s-ar putea realiza cu ajutorul marilor dirijori.

Fara a concluziona, sunt ferm convins ca actiunea dirijorului nu trebuie sa aibe vreo urma de hazard ,deoarece ar necesita, odata cu trecerea timpului ca muzica sa devina o putere vie si tocmai de aceea dirijorii ar trebui sa-si reaminteasca aceasta si sa o aduca in atentia publicului.

Sursa foto: www.filarmonicaenescu.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu