Criteriul National

Arta de a …dirija

martie 24
08:56 2015

“Arta dirijorala, daca vrei sa privesti muzica in fata, trebuie sa intorci spatele la public”  Valeriu Butulescu 

dirijorMuzica ne aminteste in fiecare clipa, aproape necontenit cam in ce proportie se situeaza omul fata de tot ansamblul a ceea ce denumim a fi cultura. Actiunea de a interpreta, de a conduce  este unul din cele mai puternice semne ale maretiei sale deoarece pana si Divinitatea are acest Dar de a dirija ansamblul uman si ceresc intr-un mod cat se poate de firesc, natural.

Insa,fara indoiala ca fiecare dintre dumneavoastra v-ati intrebat ce rol are acel om ce se afla in centrul unei orchestre si poseda o bagheta in mana…

Dirijatul inseamna desemneaza una dintre cele mai rafinate si complexe arte. Semnifica plenar imaginea muzicianului convertit intr-un fel de mag al sunetelor ce este capabil sa catalizeze energiile tuturor membrilor si sa dispuna intr-o maniera armonioasa,  astfel incat rezultatul sa fie conform opusului, vointei celui ce a lasat mostenire.

Fara doar si poate, arta dirijorala se invata si se slefuieste in orice moment al vietii. Maturitatea se obtine mult mai greu decat orice lucru in acest dificil obiect al cunoasterii. In pofida drumului sinuos, un dirijor trebuie sa cunoasca si chiar sa „atinga”acel inefabil , sa descifreze atat sensul cat mai ales intelesurile musicale redand cu fidelitate si spirit povestea oricarui moment din istoria muzicii.

Intr-un cuvant, daca incercam sa ne detasam de public si sa privim in interiorul acestui act cu valente mistice putem descoperi o munca extrem de laborioasa, in care elementul logic, pragmatic isi da intalnirea cu elementul afectiv, inspirator intr-o proportie relativ egala.

Ca om de cultura si arta am privilegiul de a cunoaste acest limbaj, de a sesiza si chiar de a intui, pe baza unui anumit cod energo-informational (capatat in repetitii) al celui ce da viata si inteles – DIRIJORUL.Este minunat si totodata onorant sa privim acest spectacol cu ochi limpezi, dar si cu capacitate de a actiona si de a reactiona in timp util, la pleiada de gesturi ce confirma o interpretare cu epitetul de a fi “vie!”

Rolul important al dirijorului nu trebuie niciodata minimalizat deoarece , in istoria muzicii multitudinea de stiluri, de repertorii si de exprimari au dus la o supra-solicitare, la imbogatirea timbrala, la restructurarea unor notiuni in moduri cat mai complexe.

„Greutatea” executantilor de a reda corect, fluid si in stil opusul este talmacita de catre dirijor, intr-o masura cu adevarat covarsitoare. Emulatia de energii creatoare ce se produc eminamente in actul artistic are urmari atat asupra publicului ce deseori are doar placerea de a savura “baletul” acestui magician-dirijorul, cat si al orchestrei ce se lasa mladiata si imblanzita de catre focul sacru al fiecarui architect de frumos. Acest dute-vino crescand are un impact de nestavilit in momentul in care muzica transcede barierele oricarei explicatii, demonstratii sau analize.

Totodata la necontenita angajare in folosul Binelui, al Esteticului trebuie avut grija deja de conditia primordial- aceea de-a face cu muzica si cu oamenii, si intr-un fel, inseamna a conduce catre acea schimbare catre mai bine, indiferent de barierele culturale sau rasiale existente si in prezent.

Este nevoie de un lider, asa dupa cum Leonard Bernstein a fost, care sa vorbeasca milioanelor de tineri si sa-i « converteasca »  intr-un fel de urmare « religioasa » a marii literaturi muzicale. Si cred ca aceasta s-ar putea realiza cu ajutorul marilor dirijori.

Fara a concluziona, sunt ferm convins ca actiunea dirijorului nu trebuie sa aibe vreo urma de hazard ,deoarece ar necesita, odata cu trecerea timpului ca muzica sa devina o putere vie si tocmai de aceea dirijorii ar trebui sa-si reaminteasca aceasta si sa o aduca in atentia publicului.

Sursa foto: www.filarmonicaenescu.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

AU TRECUT DOI ANI DE LA TRAGEDIA DIN CLUBUL COLECTIV… CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Au trecut deja destul de repede doi ani de la tragedia din clubul Colectiv. Neputința pe care au trăit-o majoritatea în acele zile coroborate și cu revolta care a urmat, rămân încă bine întipărite în memoria multora. Multitudinea de evenimente de comemorare din aceste zile ne arată că nu suntem dispuși să lăsăm umbra uitării să se aștearnă în urma incendiului care a luat 64 de vieți.

Colectiv este acea mărturie de netăgăduit, acea expresie plină de tragism pe care și din care foarte puțini au putut înțelege câte ceva. Cert este că lumea a rămas marcată pe moment, ca mai pe urmă, aproape ireversibil, inexplicabil, cu aceeași doză de cinism…a alunecat pe partea uitării.

Momentul Colectiv ne-a adus nu doar pierderea unor oameni de care suntem cu toții iremediabil legați. Ci, a fost vorba și de un fel de trezire involuntară, care ne-a pus în față un adevăr crud: corupția chiar ucide. Iar, dacă stăm și reflectăm câteva momente, fără a avea pretenția de a ne situa în postura de ”judecători”, cu acea durere a omului rănit, vom ajunge la anumite concluzii, despre care s-a tot scris și strigat cu voce tare, sinonimă cu acea dorință de a nu renunța până în ziua în care vom transcede și ne vom alătura lor, cu mențiunea și rugămintea adresată Cerului de a nu avea acel tragic sfârșit!

Tineri aceia deosebiți nu meritau să moară în asemenea chinuri. Tineri aceia meritau tratați cu mare grijă de către cei specializați și în măsură să îi aline, să le asigure o speranță…Dar, din nefericire, nimeni și nimic nu au putut să le schimbe destinul.

Așa s-a ajuns cu acțiunea de a protesta, atunci când o mare de oameni a decis să strige și să vocifereze, pe deplin întemeiat contra lentorii, neajunsurilor, incapacității Sistemului. Astfel, fără de acest spirit civic, care ulterior a fost confiscat de către unele partide nu se putea face vreo schimbare.

Datoria, dreptul de a manifesta, de a dezbate cu argumente, de a vocifera atunci când guvernanții greșesc și de a semna petiții pentru a cere și a obține o schimbare veritabilă este unul garantat de bunul simț, dacă de Constituție, se tot încearcă, spre a fi eliminat, treptat-treptat.........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo