Criteriul National

ASIGURATORII AUTO ȘI LUPTA ÎMPOTRIVA ȘOFERILOR

ASIGURATORII AUTO ȘI LUPTA  ÎMPOTRIVA ȘOFERILOR
martie 25
21:15 2015

   O tamponare ușoară, un acroșaj în trafic pe fondul neatenției? Toate acestea duc în final către firmele de asigurări auto, care trebuie să constate daunele și să aprobe reparațiile ulterioare. Imaginea este una idilică, deoarece realitatea este mereu alta.

Din momentul în care s-a introdus în legislație constatarea amiabilă, pentru numeroși șoferi ce au suferit avarieri ușoare ale autovehiculelor, s-a dezlănțuit coșmarul. Din acest moment nu mai pot învinui în totalitate pe cei care i-au accidentat, vina împărțindu-se în mod egal la ambii conducători implicați în coliziune. O astfel de încadrare nu apare doar în scriptele Poliției Rutiere, ci și în cele ale firmelor de asigurări auto. Ce înseamnă acest lucru? Ei bine, poate însemna că, unii asiguratori nu sunt obligați să suporte 100% costul daunelor. Mai precis, asiguratorul celui care a provocat accidentul poate plăti celui considerat victima coliziunii, doar jumătate din poliță. Restul banilor necesari se impune să vină fie din buzunarul propriu, fie din polița CASCO dacă ea există.

Acesta este și motivul pentru care apar divergențele ulterioare, păgubitul fiind adesea victima unui sistem nu foarte bine pus la punc, cu portițe optime pentru cei care știu să le descopere. De aceea este bine să se țină cont de anumite situații, carea, dacă se soldează cu un accident, pot primi aviz de ”daună comună”. Situații precum  cea când un autoturism oprit sau staţionat neregulamentar este acroşat de o altă maşină. Poliția poate stabili drept vinovat pe cel care a produs acroșajul, iar cel parcat neregulamentar primește o amendă pentru nerespectarea regulilor. Totuși la firmele de asigurări, astfel de evenimente nu sunt despăgubite.  De asemenea, o situație care nu aduce cu sine nimic bun pentru un conducător auto nevinovat, este cea în care, dacă ambele autoturisme implicate în accident circulau pe benzi diferite, dar pe aceeași direcție de mers, și la un moment dat decid să schimbe direcșia de mers, cel care acroșează nu deție vina în totalitate. La fel este și în cazul în care o mașină iese din coloană și acroșează o alta care își vede regulamentar de traseu. În toate aceste cazuri mai toate firmele de asigurări auto vor acoperi doar în proporție de 50% valoarea pagubei.

Pentru a se diminua acest gen de neplăceri se ia în calcul înființarea Corpului Experţilor şi Evaluatorilor Tehnici din România (CEETAR). Aceștia vor înlocui inspectorii de daune ai firmelor de asigurări și vor fi un serviciu externalizat, independent de interesele directe ale firmei în cauză.

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu