Criteriul National

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România solicită modificarea unor amendamente ale Legii 321

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România solicită modificarea unor amendamente ale Legii 321
mai 04
12:38 2016

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) solicită eliminarea amendamentelor neconcurențiale și discriminatorii din proiectul legii comercializării produselor alimentare (Legea 321) al căror obiectiv principal este afectarea comerțului modern, se arată într-un comunicat de presă al asociației.

 logo-amrcr

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România a transmis astăzi presei poziția sa în ceea ce privește modificările propuse de câțiva senatori și deputați pentru Legea 321. Așadar, aceasta este părerea retailerilor:

Invocarea ideii că prin noua lege vor fi sprijinite interesele producătorilor români, mai ales ale celor mici, reprezintă o inducere în eroare a opiniei publice.

Conceptul de „aprovizionare pe lanțul scurt” adoptat  de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la prețuri egale sau mai mici –  și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi.

Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării.

În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. Motivația este simplă: consumatorii din România solicită produse românești.

Marile magazine au înțeles să dezvolte împreună cu producătorii locali proiecte comerciale dedicate produselor românești prin oferirea de servicii logistice și oportunități de promovare. Aceste acțiuni sunt realizate prin bugete de marketing – adică și prin așa-numitele „taxe de raft„ – explicit acceptate și de legislația comunitară. Prin efectul schimbărilor legislative preconizate, acestea nu vor mai fi posibile.

Cei care contestă beneficiile comerțului modern pentru consumator și pentru producția autohtonă sunt în mare măsură cei care fie nu sunt dispuși să caute formule pentru a investi în depozitare, ambalare, marketing sau logistică, fie cei care practică un management precar sau pur și simplu nu au o capacitate comercială adecvată.

Toți aceștia sunt dispuși să accepte justificările puerile ale celor care nu le pot găsi soluții reale în sectorul agro-alimentar dar le prezintă campanii rudimentare destinate pe de o parte să inducă în mentalul public ideea conspirativă că marile magazine reprezintă sursa majoră a dificultăților cu care se confruntă în special micii producătorii locali iar pe de altă parte că rigorile competiției pot fi ocolite politico-legislativ.

Astfel de grupuri instigă la nerespectarea principiilor de piață și a libertăților economice ale comercianților și consumatorilor. Prin utilizarea unor mesaje populiste – de genul „agricultura noastră poate să livreze 100%„ –  se urmărește crearea unei atmosfere generale de ostilitate, chiar de ură, față de supermarketuri.

Victime directe ale modificărilor preconizate pot fi însă mulți alți producători locali care, prin eforturi comune, tenacitate și inteligență au reușit să devină parteneri consacrați ai marilor lanțuri de magazine și să intre pe piața extrem de competitivă cu produse românești. Aceștia sunt în pericol de a fi înlăturați de pe piața foarte greu obținută de către cei cărora li se garantează practic business-ul prin instituirea unei cote obligatorii indiferent de performanță.

În acest context s-a putut observa cum opiniile avizate ale instituțiilor autorizate ale statului, cum este Consiliul Concurenței, sunt aruncate în derizoriu doar pentru că au atras atenția asupra riscurilor la care vor fi expuși consumatorii și operatorii economici ca urmare a acestor inițiative legislative.

Sperăm că experiența în domeniu a unor foști înalți demnitari ai Comisiei Europene să se facă simțită. Astfel, amintim că punctul de vedere al Guvernului, semnat în februarie 2016 de Primul Ministru Dacian Cioloș, a fost negativ.

Totuși, Ministerul Agriculturii a declarat public că sprijină respectivul proiect de lege pentru că este în interesul producătorilor români. Nu a prezentat însă nicio analiză care să ofere o minimă garanție că producătorii români au capacitatea verificată prin care să susțină – constant, cantitativ, calitativ-sortimental sau logistic -, aprovizionarea magazinelor cu cotele obligatorii de produse impuse de noua formă a legii.

Textul adoptat omite să precizeze și ce trebuie să facă retailerii în cazul în care promisiunile triumfaliste vehiculate public nu se confirmă în realitate.  Abordarea dezechilibrată a legii este evidentă. Producătorul va scăpa cu o amendă, dar retailerul este pasibil de ridicarea licenței.

 Solicităm Guvernului și Camerei Deputaților să nu accepte eludarea obligației de notificare către Comisia Europeană a întregului text adoptat, deoarece în forma actuală această procedură este cerută doar în cazul articolului referitor la etichetarea cărnii românești.

 Credem că Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Comerțului precum și comisiile parlamentare abilitate sunt cele care ar trebui să se ocupe de legislația fiscală sau de cea referitoare la comerț, și nu Agricultura, unde a ajuns să fie reglementat modul în care trebuie să se încheie contractele sau să se dea definiția contractului comercial,  în pofida prevederilor Codului Civil.

 Se va evita astfel adoptarea cu ușurință a unor  termeni confuzi precum: materie de bază, număr limitat, activităţi de cooperare și dezvoltare, relaţii geografice şi sociale strânse etc. – de natură să creeeze maximă incertitudine comercială,  juridică și financiară într-o piață extrem de concurențială și dinamică. 

asociatia

AMRCR apreciază că girarea cu seninătate a unor experimente legislative nefundamentate și cu final incert, bazate doar pe sloganuri stridente, vor sfârși prin a afecta cu precădere consumatorul.

Cercetările sociologice subliniază că majoritatea covârșitoare a românilor are o părere bună și foarte bună despre supermarketuri, apreciind oferta abundentă de produse și servicii, modul de prezentare, condițiile de siguranță și confort, experiența generală a actului de cumpărare. Nu credem că românii și-ar dori ca marile magazine să devină simple depozite sau spații comerciale sordide care să amintească de trecut.

Comerțul modern a adus în România un plus de civilizație și satisfacție pentru consumator, iar pentru statul român este un contributor financiar semnificativ și transparent, numeroase familii și comunități bazându-se pe locurile de muncă oferite de marii retaileri. Aceste beneficii sunt astăzi în pericol.

 AMRCR își exprimă speranța că oamenii de decizie responsabili în această țară vor găsi formulele adecvate pentru a putea iniția și construi politici și soluții inteligente și fezabile referitoare la  întreaga problematică acoperită de Legea 321, care să ia în considerare toți actorii lanțului comercial.

 

Sursa foto : www.amrcr.rowww.linkedin.com

 

Redacţia ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu