Criteriul National

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România solicită modificarea unor amendamente ale Legii 321

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România solicită modificarea unor amendamente ale Legii 321
mai 04
12:38 2016

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) solicită eliminarea amendamentelor neconcurențiale și discriminatorii din proiectul legii comercializării produselor alimentare (Legea 321) al căror obiectiv principal este afectarea comerțului modern, se arată într-un comunicat de presă al asociației.

 logo-amrcr

Asociația Marilor Rețele Comerciale din România a transmis astăzi presei poziția sa în ceea ce privește modificările propuse de câțiva senatori și deputați pentru Legea 321. Așadar, aceasta este părerea retailerilor:

Invocarea ideii că prin noua lege vor fi sprijinite interesele producătorilor români, mai ales ale celor mici, reprezintă o inducere în eroare a opiniei publice.

Conceptul de „aprovizionare pe lanțul scurt” adoptat  de către Comisia de Agricultură nu reprezintă deloc o garanție nici pentru consumatorul român că va avea acces la produse românești într-o pondere mai mare – dar la prețuri egale sau mai mici –  și nici pentru producătorii români că vor fi apărați de concurența unor producători externi.

Dimpotrivă, apare riscul ca, de exemplu, producătorii bulgari să devină mai atractivi pentru magazinele din sudul României și cei din Ungaria pentru magazinele din vestul țării.

În prezent, supermarketurile reprezintă principalul canal de promovare a produselor românești, iar această tendință va continua. Motivația este simplă: consumatorii din România solicită produse românești.

Marile magazine au înțeles să dezvolte împreună cu producătorii locali proiecte comerciale dedicate produselor românești prin oferirea de servicii logistice și oportunități de promovare. Aceste acțiuni sunt realizate prin bugete de marketing – adică și prin așa-numitele „taxe de raft„ – explicit acceptate și de legislația comunitară. Prin efectul schimbărilor legislative preconizate, acestea nu vor mai fi posibile.

Cei care contestă beneficiile comerțului modern pentru consumator și pentru producția autohtonă sunt în mare măsură cei care fie nu sunt dispuși să caute formule pentru a investi în depozitare, ambalare, marketing sau logistică, fie cei care practică un management precar sau pur și simplu nu au o capacitate comercială adecvată.

Toți aceștia sunt dispuși să accepte justificările puerile ale celor care nu le pot găsi soluții reale în sectorul agro-alimentar dar le prezintă campanii rudimentare destinate pe de o parte să inducă în mentalul public ideea conspirativă că marile magazine reprezintă sursa majoră a dificultăților cu care se confruntă în special micii producătorii locali iar pe de altă parte că rigorile competiției pot fi ocolite politico-legislativ.

Astfel de grupuri instigă la nerespectarea principiilor de piață și a libertăților economice ale comercianților și consumatorilor. Prin utilizarea unor mesaje populiste – de genul „agricultura noastră poate să livreze 100%„ –  se urmărește crearea unei atmosfere generale de ostilitate, chiar de ură, față de supermarketuri.

Victime directe ale modificărilor preconizate pot fi însă mulți alți producători locali care, prin eforturi comune, tenacitate și inteligență au reușit să devină parteneri consacrați ai marilor lanțuri de magazine și să intre pe piața extrem de competitivă cu produse românești. Aceștia sunt în pericol de a fi înlăturați de pe piața foarte greu obținută de către cei cărora li se garantează practic business-ul prin instituirea unei cote obligatorii indiferent de performanță.

În acest context s-a putut observa cum opiniile avizate ale instituțiilor autorizate ale statului, cum este Consiliul Concurenței, sunt aruncate în derizoriu doar pentru că au atras atenția asupra riscurilor la care vor fi expuși consumatorii și operatorii economici ca urmare a acestor inițiative legislative.

Sperăm că experiența în domeniu a unor foști înalți demnitari ai Comisiei Europene să se facă simțită. Astfel, amintim că punctul de vedere al Guvernului, semnat în februarie 2016 de Primul Ministru Dacian Cioloș, a fost negativ.

Totuși, Ministerul Agriculturii a declarat public că sprijină respectivul proiect de lege pentru că este în interesul producătorilor români. Nu a prezentat însă nicio analiză care să ofere o minimă garanție că producătorii români au capacitatea verificată prin care să susțină – constant, cantitativ, calitativ-sortimental sau logistic -, aprovizionarea magazinelor cu cotele obligatorii de produse impuse de noua formă a legii.

Textul adoptat omite să precizeze și ce trebuie să facă retailerii în cazul în care promisiunile triumfaliste vehiculate public nu se confirmă în realitate.  Abordarea dezechilibrată a legii este evidentă. Producătorul va scăpa cu o amendă, dar retailerul este pasibil de ridicarea licenței.

 Solicităm Guvernului și Camerei Deputaților să nu accepte eludarea obligației de notificare către Comisia Europeană a întregului text adoptat, deoarece în forma actuală această procedură este cerută doar în cazul articolului referitor la etichetarea cărnii românești.

 Credem că Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Comerțului precum și comisiile parlamentare abilitate sunt cele care ar trebui să se ocupe de legislația fiscală sau de cea referitoare la comerț, și nu Agricultura, unde a ajuns să fie reglementat modul în care trebuie să se încheie contractele sau să se dea definiția contractului comercial,  în pofida prevederilor Codului Civil.

 Se va evita astfel adoptarea cu ușurință a unor  termeni confuzi precum: materie de bază, număr limitat, activităţi de cooperare și dezvoltare, relaţii geografice şi sociale strânse etc. – de natură să creeeze maximă incertitudine comercială,  juridică și financiară într-o piață extrem de concurențială și dinamică. 

asociatia

AMRCR apreciază că girarea cu seninătate a unor experimente legislative nefundamentate și cu final incert, bazate doar pe sloganuri stridente, vor sfârși prin a afecta cu precădere consumatorul.

Cercetările sociologice subliniază că majoritatea covârșitoare a românilor are o părere bună și foarte bună despre supermarketuri, apreciind oferta abundentă de produse și servicii, modul de prezentare, condițiile de siguranță și confort, experiența generală a actului de cumpărare. Nu credem că românii și-ar dori ca marile magazine să devină simple depozite sau spații comerciale sordide care să amintească de trecut.

Comerțul modern a adus în România un plus de civilizație și satisfacție pentru consumator, iar pentru statul român este un contributor financiar semnificativ și transparent, numeroase familii și comunități bazându-se pe locurile de muncă oferite de marii retaileri. Aceste beneficii sunt astăzi în pericol.

 AMRCR își exprimă speranța că oamenii de decizie responsabili în această țară vor găsi formulele adecvate pentru a putea iniția și construi politici și soluții inteligente și fezabile referitoare la  întreaga problematică acoperită de Legea 321, care să ia în considerare toți actorii lanțului comercial.

 

Sursa foto : www.amrcr.rowww.linkedin.com

 

Redacţia ziarului Criteriul Naţional

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul