Criteriul National

,,Aţi pus multe pe masă, dar în suflet ce aţi pus?”

decembrie 26
11:09 2015

slujba

Prezenţa la slujbe cu ocazia sfintei sărbători are acea capacitate  de a ne transforma (metamorphis, metanoia- limba greacă) de a trezi în mulţi dintre noi acele sentimente profunde ale interiorului nostru, într-o manieră în care ar trebui să fim conectaţi la Sursa Luminii şi a Adevărului, departe de vartejul poluat cotidian.

Sfânta Biserică a rămas şi totodată va rămâne solida fortificaţie a conştiintei deoarece posedă un puternic mesaj al comuniunii colective având ca solid fundament o cultură veche de peste două milenii. Glasul şi veştmintele preoţilor slujitori, muzica religioasă, glasul corului, mistica icoanelor cât şi mirosul tămâiei dimpreună cu cel al lumînărilor inspiră o atmosferă de poveste într-un puternic contrast cu superficialitatea cotidianului contemporan ce îl trăim dominat de era tehnologiei. Aceasta ne-a încărcat probabil cu energii foarte specifice, care din păcate ne încurcă tot mai mult să interacţionăm asemeni primilor creştini. Interacţiunile accidentale ale particulelor cu sarcină intens acumulată descarcă o cantitate prea mare de energie, aşa că tot mai multe dintre ele tind să se izoleze, aşa cum orice experiment din fizică atestă.

calea_lactee

Dacă Cineva ar putea privi lumea noastră din afara galaxiei printr-un observator, probabil ca ar vedea o imagine asemănătoare cu cea ilustrată de microscopul electronic într-o analiză a respingerii particulelor încărcate cu sarcini diferite. Evoluţia ştiintifică poate proba toate cele expuse până în prezent. Printr-o analogie cu lumea ştiinţei, Sfânta Biserică este unul dintre nucleele civilizaţiei foarte greu de secţionat, lucru ce ar putea provoca un dezastru aşa cum s-a întamplat în cazul sciziunii nucleare care a dus la producţia bombelor nucleare.

Dacă multi dintre noi sunt in siajul capitalist din tunelul teritoriului digitalizat, probabil că o vizită în nucleul religiei îi poate surpinde revelaţia profundei conştiinţe  in fata vorbelor părintelui: ,,mulţi oameni sunt tot mai preocupaţi de ce pun pe masă şi prea puţin de ce pun în suflet”.

„Cine este aceasta fiinţă – se intreabă Sfântul Ioan Gură de Aur -, care pare că impune Creatorului atâta prudenţă?” În actuala conjunctură, sunt de părere că nu trebuie să ne mirăm – deoarece omul depăşeşte în demnitate toate creaturile vizibile care n-au fost create decât pentru noi. Omul este prin urmare centrul în jurul căruia Dumnezeu rânduieşte creaţia Sa, dându-ne în stăpânire tot ceea ce a creat dintru început! (Gen. M, 28-30).

Importanţa ultimei creaturi, „omul”, rezidă nu numai în aceea că, la crearea ei, Dumnezeu a participat într-un mod special faţă de celelalte creaturi, dar şi în faptul că omul” este culmea acestei piramide cosmologice„. Nicio creatura din lumea văzută „nu a ajuns până la Dumnezeu, n-a putut să intre în legătură cu El”, cum a făcut-o omul, pentru că numai el „este creat în natura sa spirituală, imprimând celei mai perfecte creaturi văzute acel element spiritual, care să-l facă stăpânul tuturor creaturilor vizibile şi să-l ridice la o treapta mai înaltă în care este obligat să laude şi să preamărească pe Creator, şi să caute să ajunga la asemănarea cu El, prin dezvoltarea tuturor facultăţilor sale spirituale”. (Omiliile Sfântul Ioan Gură de Aur)

Sf Biserica

Sursa foto: google.com

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu