Criteriul National

AUDIERILE CONSILIERILOR JUDEȚENI ÎN DOSARUL CONSTANTINESCU CONTINUĂ. Vor cădea, sau nu și alte capete?

AUDIERILE CONSILIERILOR JUDEȚENI ÎN DOSARUL CONSTANTINESCU CONTINUĂ. Vor cădea, sau nu și alte capete?
mai 06
16:48 2015

Agitație mare astăzi în cadrul Tribunalului Constața, deoarece au fost chemați să dea cu subsemnatul și vicepreședinții Consiliului Județean Constanța, Cristinel Dragomir și Cristian Darie. Cei doi sunt audiați în dosarul în care fostul șef CJC, Nicușor Constantinescu, este acuzat de subfinațarea Centrului Militar Zonal Constanța (CMZ).

Cei doi, cât și alte persoane din planul secund al conducerii instituției în cauză (n.r. CJC), au susținut cu tărie că totul s-a făcut conform prevederilor legale. Mai precis, mutarea sediului  Arhivelor Naționale de la Constanța în locația CMZ în urma unor decizii de Consiliu Județean, ar fi fost conforme cu ceea ce prevede legea. „Am relatat exact așa cum a fost. Am considerat că acest spațiu excedentar desfășurării activității a CZM îl puteam folosi punându-l la dispoziția MAI pentru Arhivele statului care urmau să-și desfășoare acolo activitatea. A existat avizul pozitiv al comisiei, toate rapoartele comisiei de specialitate au fost pozitive. Există și un contract prin care CJC a pus spațiul la dispoziție pentru serviciul 112. Spațiul respectiv este al CJC, există în acest sens un protocol de predare primire de către CJC a respectivului spațiu. La momentul respectiv, în 2004, a existat inclusiv acordul MAI. Am considerat că se poate pune la dispoziție. Am considerat atunci și consider și acum că acest spațiu poate fi folosit de către MAI “, a venit replica lui Cristinel Dragomir, la ieșirea din sala de judecată.Colegul său de suferință, Cristian Darie a întărit și el această ipoteză. „Arhivele Naționale nu-și desfășurau activitatea într-un spațiu propice. Iar, la data la care au fost adoptate cele două proiecte am considerat că cel mai facil mod de rezolvare era să repartizăm un spațiu în clădirea CMZ. Situația Arhivelor este aceeași ca atunci și chiar am avut o discuție cu directorul Coman și o să încercăm, văzând câtă tevatură s-a făcut, să accesăm fonduri europene, să construim alt spațiu. O parte din arhivele noastre sunt depozitate în garajul acelei clădiri. La momentul acesta, CMZ nu mai are atâtea autoturisme cât spațiu e în garaj“, a spus, al rândul său, Darie.

Acuzatul principal al acestui dosar, Nicușor Constantinescu este în continuare în arest la domiciliu și așteaptă soluționarea cazului, iar cei doi subalterni par a fi destul de relaxați în declarații, bazându-se pe faptul că totul s-a făcut legal cu scopul final de a da o față nouă locației Arhivelor Naționale. Magistrații însă, au amânat pentru luna viitoare luarea unei decizii, mai ales că, fostul președinte CJC, Nicușor Constantinescu, a cerut instanței să-i aprobe o întrevedere cu cei care au decis în cazul Arhivele Naționale și CMJ, ba chiar să facă o vizită la sediul CJC. O decizie de acest fel nu a putut primi un răspuns pe loc, el urmând să survină pe 12 mai și va putea fi atacat, dacă va fi cazul, la Curtea de Apel.

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu