Criteriul National

Bacteriile de pe Pământ ar putea fi folosite pentru minerit pe Lună sau pe Marte – Spatiul

Bacteriile de pe Pământ ar putea fi folosite pentru minerit pe Lună sau pe Marte – Spatiul
noiembrie 10
23:09 2020
Experimentele efectuate pe Stația Spațială Internațională au sugerat că bacteriile de pe Pământ ar putea fi folosite pentru a extrage minerale utile pe Lună sau pe Marte, potrivit CNN.

Microorganismele sunt deja utilizate pe Pământ pentru a extrage elemente importante din punct de vedere economic din roci, inclusiv minerale rare din pământ, utilizate la telefoanele mobile și electronice.

Oamenii de știință din Marea Britanie au petrecut 10 ani dezvoltând reactoare de biominerit de dimensiunea unor cutii de chibrituri pentru experiment. Optsprezece dintre aceste dispozitive au fost transportate la ISS la bordul unei rachete SpaceX în iulie 2019. Bucăți mici de bazalt, asemănătoare cu o mare parte din materialul de pe suprafața lunii și Marte, au fost încărcate în dispozitive și îmbibate în soluție bacteriană.

Experimentul de trei săptămâni a evaluat potențialul a trei specii de bacterii de a extrage elemente rare din bazalt. Doar una dintre bacterii, Sphingomonas desiccabilis, a reușit acest lucru în toate cele trei condiții de gravitație diferite – microgravitația (uneori numită gravitație zero), gravitație asemănătoare cu cea a lui Marte și în condiții standard pe Pământ.

Rezultatele studiului, care a fost publicat marți în revista Nature Communications, arată că ar putea fi posibilă biomineritul pe Lună și pe Marte.

Biomineritul este procesul de utilizare a microorganismelor (microbilor) pentru a extrage metale. Utilizarea bacteriilor poate duce la extragerea a până la 90% din totalul metalelor dintr-o mină, în loc de doar 60% prin utilizarea tehnicilor tradiționale.

Suprafața lui Marte are cam aceeași dimensiune ca suprafața de uscat de pe Terra. Gheața de la Polul Sud întinsă peste planetă ar forma un strat de 12 metri grosime. Este posibil ca Marte să fi trecut prin aceleași procese geologice și hidrologice ca și Terra și deci ar putea conține minerale. Există deja echipamente ce ar putea extrage pe loc resursele (apă, aer) din pământul și atmosfera marțiene. Interesul în colonizarea acestei planete se datorează dovezilor ce arată că viața a existat și poate încă exista pe Marte.

Atât Luna cât și Marte, ca locații potențiale de colonizare, au dezavantajele unor costuri ridicate și ale unor riscuri asociate cu zborul unor echipamente tehnologice în condiții de gravitație, ceea ce face ca asteroizi să fie o altă opțiune pentru extinderea rapidă a oamenilor în sistemul solar.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul