Criteriul National

Bâlciul deșertăciunilor iarna

Bâlciul deșertăciunilor iarna
decembrie 23
19:15 2016

În căutarea Luminii

E sfârșitul lunii decembrie și este multă agitație în jur. Londra, orașul imens în care mă găsesc, pare însuflețit de agitația oamenilor și ceva mai luminos de când au fost instalate beculețe, brazi și decorațiuni electrice peste tot.

Pentru că se înserează mult mai devreme, zilele par foarte scurte. Poate de aceea oamenii încearcă în fel si chip să-și lumineze casele, străzile și privirile în serile reci și întunecate.

De la începutul lunii decembrie, uneori chiar mai devreme, prin ferestrele caselor se zăresc deja brazi împodobiți, steluțe, oameni de zăpadă și luminite multicolore. Deși mi se pare că se începe mult prea devreme cu toate acestea, înțeleg totuși nevoia de lumină a oamenilor care locuiesc aici.

Sfîrșitul de săptămână îi găsește pe mulți dintre locuitorii Londrei prin târgurile de Crăciun și parcurile de distracții, dintre care cel mai cunoscut este ‘’Winter Wonderland’’ din Hyde Park. Un loc amenajat pentru delectarea cetățenilor plictisiți și dornici de a ieși din cotidian, cu fel și fel de atracții. Spre satisfacția comercianților de tot felul, care își văd buzunarele pline de bani de pe urma numărului mare de vizitatori care doresc să fie hrăniți si încântați.

photo2

 Într-una dintre seri am intrat și eu să fac o plimbare prin acest tărâm ‘’magic’’. Deși era o seară răcoroasă și era aproape ora 21, parcul era încă plin. Oameni de toate vârstele se îmbulzeau pe aleile devenite neîncăpătoare. Mulți așteptau cuminți la rând pentru a-și cumpăra gogoși, clătite sau bere. Alții se învârteau cu copiii sau prietenii în câte un carusel sau în câte o mașinărie de amețit copii și adulți. Trenulețele și caruselele se învârteau într-un iureș amețitor. Din loc în loc, copii sau domnișoare, mai mult sau mai puțin îndrăgostite, purtau în brațe, ca pe un trofeu, câte un urs mare de pluș pe care cineva l-a ‘’vânat’’ pentru ei. Poate că… tot din dragoste.

Într-un colț al parcului, amenajat sub denumirea de ‘’Sat bavarez’’, a fost amplasată o creatură întruchipând un uriaș cu o pasăre în mână. Uitând parcă de gogoșile și berile pe care le țineau în mâini, oamenii îl priveau fascinați cum se mișca și vorbea ca și cum ar fi fost o făptură vie. Un fel de Gulliver ajuns în țara piticilor.

Mirosul de bere, de friptură și de cârnați era la fel de amețitor ca mașinăriile care se învârteau necontenit în jur. Câteva doamne și domnișoare se clătinau pe tocurile înalte și parcă mult prea subțiri pentru un mers atât de legănat. Caruselele s-ar putea să le fi provocat amețeala. Sau sucul de portocale băut…

photo5

În sfârșit găsesc un loc în care miroase a covrigi. Mă opresc la un chioșc mic din lemn care vinde covrigi cu scorțișoară. Întreb vânzătoarea cu ce ingrediente sunt făcuți. Ce întrebare! Se uită la mine încurcată și dă din cap că nu înțelege ce am întrebat. Se întoarce înspre colegul ei și îl întreabă în limba română dacă el a înțeles ce am spus. Nu pot să nu zâmbesc. Avusesem eu o bănuială că stateam de vorbă cu români… Nu vreau să îi fac să se simtă prost, așa că, fără să mai prelungesc discuția, comand in limba engleză un covrig, plătesc și plec.

Mă mai învârt puțin pe la chioșcurile care vând fel si fel de lucruri nefolositoare. Muzica e asurzitoare. Mult zgomot pentru nimic… Aceeași agitație peste tot. Miros pătrunzator de băuturi ‘’răcoritoare’’ și de tot felul de ‘’prăjituri’’. Aceleași lumini artificiale.

Simt că am obosit în mijlocul acestui vacarm și mă îndrept spre ieșire. Îmi spun că acesta este totuși un loc în care te poți simți puțin ca un copil în mijlocul unei lumi cu personaje de poveste. Este de apreciat efortul de a face lucrurile acestea posibile. Dar parca tot lipsește ceva.

Vreau liniște și vreau lumină. Dar nu aceasta, ci o Alta. Mi-e dor de Lumina Stelei care lumina calea celor trei magi de la Răsărit într-o noapte cum nu a mai fost alta.

photo1

Poate că, fără să își dea seama, locuitorii acestei insule caută și ei Lumina Adevărată dar, nemaiștiind unde și cum să o găsească, se mulțumesc cu strălucirile luminii artificiale. Scântei trecătoare, fără puterea de a lumina lăuntric.

Poate că, de fapt, tuturor ne este dor de Cel Care este Lumina lumii. Dar fie nu știm ori nu vrem să recunoaștem , fie alegem să rămânem prinși în bâlciul deșertăciunilor acestei lumi.

Ar avea cu mult mai multă strălucire lumea daca am alege toți ‘’Lumina cea adevărată Care luminează pe tot omul care vine în lume’’ (Ioan 1, 9)! Și dacă am deveni toți mai luminoși și mai buni.

photo9       photo7    photo3photo8

Sursa foto : Arhiva personală Alina Pop

 Concept și prezentare realizate de către Alina Pop, redactor și corespondent special al ziarului Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Alina Pop

Alina Pop

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu