Criteriul National

Belarus, peste 60 de ore cu internetul oprit aproape total – Cum au reușit oamenii să păcălească cenzura – IT

Belarus, peste 60 de ore cu internetul oprit aproape total – Cum au reușit oamenii să păcălească cenzura – IT
august 13
12:34 2020
De duminică și până miercuri, timp de peste 60 de ore, o mulțime de site-uri internaționale și locale nu au putut fi accesibile în Belarus decât foarte puțin timp, din cauză că statul ex-sovietic a acționat pentru a bloca protestele pro-democrație. Lukașenko a dat vina pe un atac informatic din afară, dar foarte puțini l-au crezut. Chiar și cu internetul redus la minim, oamenii au putut comunica și au trimis în străinătate clipuri cu ce se întâmplă în Belarus, folosindu-se mai ales de aplicația Telegram și de un canal extrem de popular din acestă aplicație, Nexta.

Statul Belarus are 9,5 milioane de locuitori, iar peste 7 milioane dintre folosesc internetul, creșterea fiind mare față de anul 2000 când nici 200,000 nu foloseau, dar și față de 2013 când erau 5 milioane de useri.

Accesul la site-uri precum Facebook sau Google, la publicațiile mari străine și la puținele publicații interne independente a fost extrem de complicat timp de 60 de ore, de duminică până miercuri dimineața.

Deși oficialii de la Minsk au dat vina pe un atac informatic din străinătate, experți internaționali au spus că restricționarea dură a venit clar din interior, fiind vorba de interferențe guvernamentale și de implicarea clară a operatorului de stat Beltelecom.

În aceste zile mii de oameni au fost arestați pentru că au demonstrat la adresa neregulilor de la alegerile care l-au dat câștigător cu peste 80% pe dictatorul Alexander Lukașenko. Forțele de ordine au intrat dur în mulțime, însă datorită mobilizării oamenilor s-a dovedit că restricțiile dure nu merg oriunde și imagini cu intervențiile brutale ale forțelor de ordine au ajuns la posturile străine de televiziune și au circulat masiv pe internet, chiar dacă autoritățile de la Minsk au făcut tot ce au putut pentru a împiedica asta.

Telegram, aplicația de mesagerie instant dezvoltată în Rusia și găzduită acum de Dubai, a fost principalul mod prin care oamenii au comunicat, s-au organizat și au trimis în afara țării imaginile represiunii, în ciuda măsurilor tehnice ale Beltelecom.

Au crescut descărcările de aplicații de tip VPN, iar oamenii au găsit diverse soluții, într-o țară cunoscută pentru IT-iștii foarte buni.

Un canal de pe Telegram, numit Nexta, care operează de la Varșovia, a devenit extrem de popular în zilele pline de restricții și a fost o sursă principală de știri despre ce se întâmplă în Belarus, dar a fost folosit și de cei care protestau, fiindcă aceștia au putut afla unde sunt baraje de poliție, la ce adrese s-ar putea ascunde pentru a fi în siguranță și au putut citi și sfaturi despre cum să păcălească cenzura web.

Nexta nu are site, dar are o mică echipă editorială formată din patru cyber-jurnaliști, cum își spun ei. Nexta a fost fondată acum cinci ani de un adolescent numit Stepan Putilo care a promis ”informații oneste despre realitatea din Belarus”.

Canalul de pe Telegram numit Nexta Live a apărut în 2018 și a devenit celebru după ce a publicat un documentar despre dictatorul Lukashenko , un documentar care a adunat peste 3 milioane de vizualizări pe YouTube și a fost declarat ca fiind ”extremist” de justiția din Belarus. Canalul a ajuns să aibă 1,5 milioane de urmăritori după creșterea din ultimele zile și postează materiale trimise de useri din Belarus, însă fără a le divulga numele, fiindcă aceștia ar avea de suferit. Nexta a relatat și despre greve pornite la mai multe fabrici din Belarus.

Telegram a reușit, chiar dacă internetul a fost blocat o mare parte din timp, să mențină aplicația utilizabilă, astfel încât oamenii au putut trimite clipurile. Pavel Durov, unul dintre creatorii Telegram, spunea pe 10 august că aplicația a activat o ”unealtă” anti-cenzură în Belarus, pentru ca aplicația să poată fi folosită cât mai mult din timp.

Restricțiile au afectat și economia țării, fiindcă nu au mai funcționat deloc (sau cu foarte mari probleme) diverse servicii, de la cele de taxi, până la comerț online. Grupul de advocacy Netblocks estimează pierderi zilnice de 56 milioane dolari din activități economice care nu se mai pot realiza din cauza cenzurii.

Presa a scris că statul ex-sovietic a cumpărat în 2018 tehnologie de tipul ”Deep packet inspection (DPI)” care este folosită în țări precum China și Iran pentru a cenzura traficul web. Tehnologia stă și la baza așa-zisului ”internet suveran” dezvoltat de Rusia care susținea că este un internet care va funcționa chiar și când adversari străini ar încerca să ”decupleze” Rusia de la ”internetul global”. Multe voci atrag atenția că Rusia va folosi tehnologia pentru a-i duce la tăcere pe opozanții politici.

Dictatorul Lukașenko, spun analiștii internaționali, și-a pierdut ”aura de invincibilitate” și are mai mulți opozanți ca niciodată în rândul populației din cauză că nivelul de trai a scăzut în ultimii ani. Picătura care a umplut paharul a fost epidemia de coronavirus pe care Lukașenko a ignorat-o, rezultatele dovedindu-se dezastruoase.

Surse: Radio Free Europe, BBC, Financial Times, Human Rights Watch

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul