Criteriul National

Beletu’ -Scheci a la Nea Mărin

Beletu’ -Scheci a la Nea Mărin
aprilie 04
21:05 2020

received_1868715626594786
Mă, fraţâlor, ce păţâi io acuma să nu pată neam de neamu’ vostu, auz’! Abia mă trezâsăm, şi când ieşii în cerdac, detei nas în nas cu Sucă. Ce e, mă? zâc. Nimic. Cum nimic? De nimic nu te sculaşi tu până-n zâuă? Nu, zâce. Atunci? Îi ascultai verz’ şi uscate până când mi ţî-l luai din scurt: Spui sau nu spui? Dacă nu, ete poarta! Şi când te hotărăşti, ştii unde mă găsăşti! Vreau să mă duc la meci, zâce. Şi te opresc eu să nu te duci? Du-te! Ei… Pen’ ce ţ-am dat banii? Dacă era să nu te las, nu ţî-i dam. Clar? Aia e, că nu măi sunt. Ce? Banii, zâce. Şi nici beletu’! Ia’ stai, mă, oţâră, nu mă lua repede c-ameţăsc! Cu banii, ce făcuşi cu banii? Îi detei lu Văsâle-a lu’ Cildă, zâce, lu’ Văsâle! Şi? Aia e, că nu-mi dete niciun belet! Cum aşa? Aşa bine, zâce. Nu mai recunoaşte. Şi n-ai niciun martor? zâc. Nu, în afară de mata nu mai ştie nima. Stăi, mă, liniştit! zâc. Am io ac de cojocu’ lui! De n-o veni cu beletu-n dinţ’, ia să vez’! Mă lăsai io păcălit de Sucă? Mă lăsai. Di ce? Staţi să vedeţ’ drăcie…
O luai prin grădini, pe scurtătură, şi scosăi priponu’ la pintenoaga lu-alde Cildă. Ca de obicei, era şi închedecată, nu se putea duce departe, da’ vream să-l scherb oţâră pe Văsâle să să-nveţe minte, să să-nveţe… Ei… Nu trecu nici o oară şi ne pomenirăm cu el la poartă. Nea Mărine, zâce, nu măi fac! Dă-mi iapa, că dacă află tata, mă omoară! Eu?! De unde, mă? De unde o dusăşi, zâce. Dupe belet, zâc, caut-o dupe belet! Ete beletu’, zâce, şi scoase o hârtie mototolită din pozânar. E-al meu, zâce, da’ i-l dau lu’ Sucă. Dă-mi iapa! Păi şi beletu’, beletu’ tău unde e? Nu măi e! Cum adică nu măi e? Aşa bine, zâce. L-am cherdut. Unde, mă, unde l-ai cherdut? La barbut, zâce. Mă, fraţâlor, să văd negru-n faţa ochilor şi nu altceva când auzâi una ca asta. Ce barbut? zâc. Ştiţ’ voi să jucaţi barbut? Nu, zâce, da’ ne-nvăţă nea Fane. Ce face, mă? sări io ca ars. Păi cu el vă puneţ’, că e de două ori cât voi? Las’ că-i zâc eu freo doauă! De nu i-oi smulge chelia din cap, să nu-mi zâceţi mie cuciu! Vru să ne-nveţe, zâce Sucă. Măi dă-l dreacu’, aşa se învaţă mai nou? Pe bani? Nu, zâce, pe belet. Las’ că-i dau eu belet, de să-i iasă pe creştet! Aşteptaţ’ aci, că vreau să vorbesc şi cu voi! Să nu vă treacă prin minte să fugiţ’!
Şi plecai. Fane-a lu’ Chercea era la Căţaua leşinată, dupe nărav. Găsâsă între timp alţ’ clienţ’. Da’ io di colo: Ce-ar fi să mă-nveţ’ şi pe mine, mă? zâc. Nţ!, zâce, mata ştii. Şi câştigi bine? întrebai, da’ el făcu pe niznai. Ce m-aş băga, de n-aş fi cu muncile, zâc. Bagă-te, zâce. Te bag io de unde-ai ieşit! zâc. Scoate banii! Ce bani? zâce. Faci pe prostu’ cu mine, ai? De nepotu-meu găsişi tu să-ţi baţi tu joc? Să nu dea dreacu’ să măi îndrăzneşti, că jar mănânci! Cât? zâce. Bag’ samă nu mai ştia! Doauă belete la meci, zâc. Cam mult, zâce. Scoate banii, până nu te pocnesc! Şi îi scoasă, începu să numere, îi tremurau mâinile, văzui că număra greşit, da’ era în avantaju’ meu, aşa că tăcui, ca peştele-n baltă, ştii! Cu dobândă, zâc, aşa, ca la bancă! Dete să îi mai numere o dată, să încurcă iar! Lasă, zâsăi io. Fie şi-un lup mâncat de oaie! Da’ altădată să nu mai dai pin Caraula! Înţăles!? Şi plecai.
Cu Sucă avusăi o discuţie de-aia specială, de să lecui pe loc’ şi de-a mai minţî, da’ şi de-a se mai lăsa momit de fitecine. Şi venii să vă povestesc şi dumnilorvoastră ce pot face dracii de copii când încap pe mâna oamenilor nărăviţ’!
Să fiţi iubiţi şi la bună vedere!

Sursa foto: https://google.com

Acest material a fost realizat de către doamna Elena Neacșu în exclusivitate pentru platforma media independentă Criteriul Național

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul