Criteriul National

Boala de reflux gastro-esofagian

Boala de reflux gastro-esofagian
aprilie 02
11:49 2018

Refluxul gastro-esofagian este un fenomen fiziologic şi constă în refluarea conţinutului gastric sau duodenal acid sau alcalin în esofag. Boala de reflux gastro-esofagian include totalitatea simptomelor şi/sau a modificărilor endoscopice produse de refluarea conţinutului gastric/gastro-duodenal în esofag. Prevalenţa bolii de reflux gastro-esofagian este greu de apreciat deoarece criteriile de diagnostic sunt imprecise, iar simptomatologia este variabilă. Totuşi se poate aprecia că este cea mai frecventă afecţiune a tractului digestiv superior, 7% din populaţie în SUA reclamă pirozis zilnic, 14% săptămânal iar 36% relatează pirozis mai des decât odată pe lună. Un procent mare dintre gravide (48% – 79%) prezintă pirozis!

  Impactul asupra calităţii vieţii este important, peste 90% din pacienţi afirmând că simptomele cauzate de refluxul gastro-esofagian acid le afectează activităţile zilnice prin: restricţiile în dietă, afectarea somnului, concentrarea la locul de muncă, anxietate, cancerofobie, aspectul financiar (costul medicaţiei).

Care sunt cauzele bolii de reflux gastro-esofagian?

Cauza cea mai frecventă a bolii de reflux gastro-esofagian este hernia hiatală prin alunecare, dar orice creştere în presiunea intra-abdominală poate provoca refluxul gastro-esofagian (tusea, corsetul şi centura prea strânse, tumorile abdominale gigante, ascita voluminoasă). Boala de reflux gastro-esofagian apare după vagotomie, gastrectomie, intervenţii chirurgicale în regiunea eso-gastrică, în sclerodermie şi neuropatie autonomă diabetică. Refluxul gastro-esofagian este frecvent în sarcină, dar poate fi indus şi de alţi numeroşi factori ca fumatul, alcoolul, obezitatea, întârzierea evacuării gastrice, unele medicamente (anticolinergice neselective, xantine, nitriţi etc), sclerozarea varicelor esofagiene etc.

Screenshot_1

Sursa foto: stock.adobe.com

Care sunt simptomele bolii de reflux gastro-esofagian?

Tablou clinic din boala de reflux gastro-esofagian cuprinde:

  1. a) simptome tipice: pirozisul, regurgitaţiile acide, odinofagie;
  2. b) simptome atipice: durerea retrosternală, simptomele respiratorii (tuse, dispnee nocturnă, crize de astm), simptomele din sfera ORL (laringită, disfonie, parestezii faringiene);
  3. c) simptome de alarmă legate de posibile alte afecţiuni ce mimează o boală de reflux gastro-esofagian şi care impun investigaţii suplimentare (cu precădere endoscopie digestivă superioară) de la început. Aceste sunt următoarele: anemie, pierdere ponderală în greutate, disfagie, hemoragie digestivă superioară.

Investigații paraclinice pentru boala de reflux gastro-esofagian

Explorările paraclinice nu sunt utilizate de primă intenţie la pacienţii cu boală de reflux gastro-esofagian, diagnosticul putând fi stabilit cel mai adesea doar după anamneză şi examen clinic.

  Nu există un test diagnostic ideal pentru boala de reflux gastro-esofagian. În condiţiile unei simptomatologii tipice cu pirozis şi regurgitaţii care este specifică, nu însă şi sensibilă, pentru diagnosticul de boală de reflux gastro-esofagian şi când nu există semne de alarmă (disfagie, scădere ponderală, durere toracică, anemie etc.) se consideră rezonabil să se indice un test terapeutic empiric cu inhibitor de pompă de protoni (Omeprazol, Pantoprazol, Esomeprazol). Dacă nu există răspuns terapeutic sau există semne de alarmă se recomandă explorări suplimentare, precum:

 

  • endoscopia digestivă superioară;
  • tranzitul baritat;
  • pH-metria şi manometria esofagiană.

 

Care sunt complicaţiile bolii de reflux gastro-esofagian?

  • esofagita de reflux (esofagita peptică – diagnosticul de stabileşte endoscopic);
  • stenoza esofagiană benignă (peptică) (simptomul dominant este disfagia progresivă, iar diagnosticul este stabilit radiologic şi endoscopic);
  • esofagul Barrett;
  • ulcerul esofagian (simptomul principal este durerea retrosternală cu iradiere dorsală, diagnosticul fiind stabilit radiologic şi endoscopic);
  • hemoragia digestivă superioară (hematemeză sau/şi melenă, endoscopia în urgenţă este investigaţia esenţială pentru precizarea diagnosticului).

Care este evoluția bolii de reflux gastro-esofagian?

Evoluţia bolii de reflux gastro-esofagian este în general benignă, dar simptomele recidivează adesea şi cei mai mulţi bolnavi necesită tratament de întreţinere pentru o lungă perioadă de timp. Cazurile complicate sunt urmarea stilului de alimentaţie occidental (băuturi carbogazoase, mâncăruri grase, condimentate). Prognosticul rămâne în anasamblu bun, mortalitatea bolii de reflux gastro-esofagian raportată direct fiind foarte scăzută.

Care este tratamentul în boala de reflux gastro-esofagian?

Obiectivele tratamentului sunt:

  • dispariţia (ameliorarea) simptomatologiei;
  • vindecarea (ameliorarea) leziunilor morfologice;
  • prevenirea complicaţiilor;
  • prevenirea recurenţelor bolii;
  • prevenirea intervenţiilor chirurgicale.

Măsurile igieno-dietetice sunt adeseori eficiente şi uneori suficiente dacă sunt aplicate cu consecvenţă. Restricţiile alimentare sunt de ordin cantitativ, recomandându-se evitarea meselor abundente, dar şi calitativ fiind indicată excluderea alimentelor care scad presiunea în sfincterul esofagian inferior (de exemplu, grăsimi, cafea, ciocolată, alcool) precum şi evitarea alimentelor iritante (condimente iuţi, alimente fierbinţi, substanţe mentolate) sau care care cresc secreţia gastrică acidă (băuturi carbogazoase, suc de portocale, vin alb). Alte măsuri de ordin general cuprind:

 

  • oprirea fumatului;
  • scăderea ponderală la pacienţii cu obezitate;
  • evitarea clinostatismului imediat postprandial;
  • evitarea medicamentelor care scad presiunea sfincterului esofagian inferior cum sunt blocanţii de canale de calciu (Nifedipin, Verapamil), nitraţii (Nitromint), xantinele (Miofilin, Teotard).

 

  Tratamentul medicamentos dispune de mai multe opţiuni terapeutice care pot fi utilizate ca monoterapie sau în asociere:

  • antisecretoriileinhibitorii pompei de protoni, blocanţii receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, Nizatidină);
  • prokineticele (Metoclopramid, Domperidon);
  • antiacidele (Maalox, Dicarbocalm, Rennie, Gaviscon, Nicolen);
  • protectoare ale mucoasei esofagiene (Gastrofait, Sucralan).

   Tratamentul endoscopic se adresează în special cazurilor complicate. Hemoragia digestivă superioară poate fi combătută prin injectarea cu Adrenalină, fotocoagulare cu Argon sau aplicarea de clipuri metalice. Tratamentul endoscopic cu viză patogenică al bolii de reflux gastro-esofagian este reprezentat de fundoplicatura endoscopică cu rol în împiedicarea refluxului propriu-zis.

   Tratamentul chirurgical este foarte rar necesar, numai în cazurile rezistente la terapia medicamentoasă sau în cazurile complicate la care tratamentul endoscopic a avut eşec.

 

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Miruna A

Miruna A

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri:

content writing
clovis.ro