Criteriul National

Bomba medicala: de ce infectarile apar numai la testele de stat?

Bomba medicala: de ce infectarile apar numai la testele de stat?
iulie 29
04:23 2020

Zilele trecute, o grupare din Academia de Poliție a emis un fals comunicat de presă, pe care l-a atribuit Sindicatului EUROPOL, pentru a anunța că teza de doctorat a secretarului de stat din Ministerul de Interne Bogdan Despescu este plagiată.

Falsul comunicat de presă ascunde în spatele său un război deschis la nivel înalt în Ministerul de Interne între secretarul de stat Bogdan Despescu și rectorul cu cel mai scurt mandat din istoria Academiei de Poliție, Marius Florin Mihăilă.

  • Un fals comunicat de presă, pretins a fi fost emis de Sindicatul EUROPOL, anunța zilele trecute faptul că teza de doctorat a secretarului de stat Bogdan Despescu, nr. 2 din Ministerul de Interne, este plagiată.
  • Documentul ascunde în spatele său un război deschis la nivel înalt în Ministerul de Interne între secretarul de stat Bogdan Despescu și rectorul cu cel mai scurt mandat din istoria Academiei de Poliție, Marius Florin Mihăilă. 
  • Demis de ministrul de Interne Marcel Vela la începutul lunii iunie, la 6 zile după numire, rămas fără funcții și fără sprijin politic – și nemaiavând, practic, nimic de pierdut – Marius Florin Mihăilă, custodele oficial al „eticii academice” din cea mai compromisă instituție de învățământ superior din România, și-a pus toate tunurile, subit, pe teza de doctorat a adjunctului celui care l-a numit și demis.
  • Așa se face că secretarul de stat Bogdan Despescu a fost declarat de Mihăilă „plagiator” printr-o procedură incertă din punct de vedere juridic. Pentru conformitate: la 6 ianuarie 2020 demonstram în PressOne, în premieră că Bogdan Despescu și-a plagiat peste 150 de pagini din teza de doctorat. Sesizarea privind teza sa a fost dezgropată de Mihăilă și folosită ca monedă de schimb într-o bătălie personală, fără legătură cu integritatea academică din Academiei de Poliție.

                                                                                ***

E după-amiaza zilei de 20 iulie, ora 18:07. Un scurt semnal sonor mă anunță că am primit un mesaj pe WhatsApp. Mesajul incoming e de la un expeditor al cărui nume nu-l am salvat în agendă.

Mesajul, un document pe care se vede sigla Sindicatului EUROPOL, este urmat de un al doilea, expediat câteva secunde mai târziu: „Va sustinem in continuare! Echipa Europol!”.

Documentul, salvat „Comunicat Sindicatul Europol – BD2.pdf”, face referire la secretarul de stat Bogdan Despescu – în prezent nr. 2 în Ministerul de Interne – despre care am scris în ianuarie 2020 că și-a plagiat teza de doctorat.

Textul comunicatului include o serie de considerații despre „jurnalista Emilia Șercan, […] partenera noastră în combaterea abuzurilor si infracțiunilor comise de factorii de decizie din MAI”; fotografii cu 8 pagini ale unui raport de analiză a sesizării de plagiat la adresa lui Despescu („un alt plagiator ce urmeaza a avea soarta predecesorului sau, [fostul ministru de Interne] Toba Petre”); și promisiunea finală că in urmatorul comunicat va vom dezvalui implicatiile Francmansoneriei in conducerea Academiei de politie, loja din care face parte actualul rector Andrus Catalin si viitorul sau prorector dar si legaturile acestora cu persoane ce detin functii importante in Ministerul educatie nationale”.

Documentul, care e plin de greșeli de ortografie și de scriere, se încheie cu exclamația „Viitorul ne aparține!” și cu numele lui Cosmin Dorel Andreica, președintele Sindicatului EUROPOL.

L-am contactat imediat pe Andreica pentru a-i cere detalii despre conținutul comunicatului și pentru a-l întreba cum a putut să includă în respectivul document incalificabila idee că un jurnalist de investigație poate fi „partener […] în combaterea abuzurilor si infracțiunilor” pentru vreo instituție publică/ONG (jurnaliștii de investigație nu sunt „partenerii” nimănui).

Andreica s-a arătat uluit. Habar n-avea despre ce-l întrebam. A negat că ar fi emis vreodată vreun comunicat pe tema doctoratului lui Bogdan Despescu și mi-a cerut să verific site-ul sindicatului pentru a vedea că acolo nu e postat documentul pe care îl invoc.

Fapt e că documentul cu siglă, luat de bun și răspândit în acea zi de câteva publicații din țară, e o făcătură: Sindicatul EUROPOL nu și-l asumă – pentru că nu Sindicatul EUROPOL l-a emis, potrivit președintelui acestuia.

Totuși, falsul comunicat conține sau se referă la o serie de date factuale.

Făcătura primită pe WhatsApp este, în fapt, prima ieșire la scenă deschisă dintr-o bătălie subterană pe care Marius Florin Mihăilă, numit în funcția de rector al Academiei de Poliție și demis după doar câteva zile de ministrul Marcel Vela, o duce împotriva conducerii Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Miza expusă public în aceste zile – „Academia de Poliție vs. Despescu” – este, de fapt, un viclean joc de imagine: camarila lui Mihăilă & mentorii săi vs. oricine nu e în camarilă.

Despescu e 100% un plagiator, iar grupul din Academie doar arată în mod public că folosește această vulnerabilitate sistemică drept punct de sprijin pentru a-și lansa contra-atacul.

Iar acest contra-atac n-are nicio legătură cu abaterile de la integritatea academică, acestea reprezentând acum doar pretextul pentru a plăti polițe, având în vedere că Comisia de Etică condusă de Marius Mihăilă nu a pronunțat – între 2017 și vara lui 2020 – nici măcar un singur verdict de plagiat, deși sesizări au existat destule.

Pentru a înțelege culisele războiului de gherilă pe care rețelele de fraudă academică din Academia de Poliție l-au declanșat via Bogdan Despescu împotriva conducerii MAI – care de 8 luni se face că nu vede putreziciunea din instituția care formează viitorii angajați ai Ministerului – e nevoie să derulăm înapoi evenimentele, cu răbdare, până la începutul lunii iunie.

                                                                                     ***

3 iunie 2020. Ministrul de Interne Marcel Vela semnează un ordin prin care îl demite din funcție pe rectorul Academiei de Poliție, Marius Florin Mihăilă, pe care tot el îl numise în data de 28 mai.

Cu numai o zi înainte – pe 2 iunie – publicam în exclusivitate, pe PressOne, o serie de dovezi prin care arătam că ministrul de Interne l-a numit în funcție pe Mihăilă, deși acesta era cercetat disciplinar la nivelul Academiei de Poliție, fapt care făcea ilegală numirea sa deoarece Statutul Polițistului interzice, în mod explicit, împuternicirea în funcție a unui polițist anchetat disciplinar.

În același text mai prezentam și alte dovezi ignorate de Vela:

  • Mihăilă era cercetat penal pentru patru infracțiuni de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 într-un dosar deschis anul trecut la sesizarea Corpului de Control, trimis la Academie de fostul ministru Carmen Dan, care a constatat multiple nereguli în activitatea acestuia la șefia Comisiei de Etică;
  • Mihăilă era protectorul plagiatorilor de la Academia de Poliție, instituție zguduită de scandaluri de plagiat din 2016 încoace, iar din poziția de președinte al Comisiei de Etică începând cu 2017 a emis doar verdicte de neplagiat, unele infirmate ulterior de CNATDCU.

Toate aceste nereguli nu au contat în decizia lui Vela, care l-a numit pe Mihăilă la cererea ministrului Transporturilor Lucian Bode, cu care Mihăilă a fost coleg de liceu la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul-Silvaniei, județul Sălaj.

Înainte să fie desemnat rector, Mihăilă fusese împuternicit de două ori succesiv, pentru câte trei luni, la conducerea IPJ Sălaj, tot la recomandarea lui Bode.

Totuși, când am dezvăluit public faptul că Mihăilă a fost împuternicit în mod ilegal nu o dată, ci de două ori, într-o funcție de conducere dintr-o structură a Ministerului de Interne, susținerea politică nu a mai contat.

După ce a semnat ordinul de demitere a lui Mihăilă de la conducerea Academiei de Poliție, Vela a mai semnat un document: o delegare a Corpului de Control al ministrului pentru a verifica împuternicirea lui Marius Florin Mihăilă în funcția de șef al IPJ Sălaj și în cea de rector al Academiei de Poliție.

                                                    Trei rectori într-o săptămână

4 iunie 2020. Ora 8:30. Conducerea Academiei de Poliție – decani și șefi de structuri academice sau administrative – este convocată într-o ședință de comandă condusă de secretarul general adjunct al Ministerului de Interne, Giani Nica, și de Valentin Minoiu, directorul Direcției Generale de Resurse Umane.

Cei doi reprezentanți ai Ministerului de Interne veniseră la Academie pentru a-l instala oficial în funcția de rector pe Cătălin Andruș, conferențiar universitar și directorul Colegiului Național pentru Afaceri Interne din instituție.

Numirea nu e surprinzătoare pentru că Andruș lucra deja cu conducerea MAI, fiind detașat în minister de circa 6 luni – după schimbarea guvernării – la Direcția Generală de Resurse Umane.

Cu numai 5 zile înainte, Andruș și Nica conduceau împreună ceremonia formală de prezentare a lui Marius Mihăilă ca rector al Academiei, tot într-o ședință de comandă, pe postul rămas vacant prin expirarea mandatului Veronicăi Stoica.

Acum, Marius Mihăilă se află și el în sală și asistă, la numai șase zile distanță după ce el însuși fusese numit rector, la înscăunarea lui Andruș.

Două ore mai târziu, în Academia de Poliție descinde Corpul de Control pentru a verifica chestiunea cercetării disciplinare a lui Marius Mihăilă.

                                                                                ***

Timp de aproape o lună, Corpul de Control a făcut verificări extinse la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, al Direcției Generale Management Resurse Umane și al Academiei de Poliție.

Surse din cadrul Ministerului de Interne susțin că în raportul Corpului de Control, finalizat pe data de 1 iulie, sunt cuprinse dovezi zdrobitoare care atestă că Marius Mihăilă știa că este cercetat disciplinar în momentul în care a fost împuternicit șef al IPJ Sălaj, iar mai apoi ca rector al Academiei de Poliție.

O astfel de dovadă ar fi fost descoperită în registrele de la Facultatea de Poliție, unde a fost înregistrat un document care indică faptul că lui Mihăilă i s-a comunicat că e cercetat disciplinar, iar el a luat la cunoștință.

Cu toate acestea, Mihăilă ar fi dat o declarație pe propria răspundere prin care ar fi afirmat că nu are cunoștință despre faptul că este cercetat disciplinar. Completarea unei astfel de declarații face parte din procedura standard atunci când o persoană este împuternicită pe o funcție de conducere.

Din acest motiv, mai susțin aceleași surse, Corpul de Control al ministrului de Interne a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 împotriva lui Mihăilă pentru fals în declarații.

                                                                                ***

9 iunie 2020. Este o zi de marți. Marius Mihăilă, proaspăt demis din funcția de rector, convoacă prima ședință a Comisiei de Etică din Academia de Poliție din acest an.

Rămas în mai puțin de o săptămână – în mod total neașteptat – fără niciuna din cele două funcții în care fusese împuternicit de ministrul Vela, Mihăilă își îndreaptă atenția asupra activității de la Comisia de Etică.

Mihăilă pune în discuție, printre altele, un document  primit din partea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) încă din 14 ianuarie 2020.

Este vorba despre o sesizare care privește acuzațiile de plagiat în teza de doctorat a lui Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne și mâna dreaptă a ministrului Vela – despre care am scris, în exclusivitate, pe PressOne.

Tot atunci, Mihăilă propune formarea unei Comisii de analiză a sesizării în care se include pe sine, dar și pe Andreea Cârciumaru, o apropiată a sa. Cel de-al treilea membru al Comisiei de analiză este un student.

Mihăilă este președintele acestei Comisii de analiză.

                                                                       ***

24 iunie 2020. La două săptămâni după ce Mihăilă a convocat ședința Comisiei de Etică în care s-a decis analiza tezei lui Despescu, noua conducere a Academiei cere clarificări de la Ministerul Educației: avea sau nu Mihăilă dreptul să mai facă parte din comisie având în vedere că – în momentul numirii sale ca rector – își pierduse calitatea de membru?

Adresa scrisă prin care se solicita ministerului un punct de vedere face referire la prevederea din Legea Educației nr. 1/2011 în care se specifică faptul că cei care dețin funcții de conducere într-o universitate nu pot face parte dintr-o comisie de etică.

În plus, chiar Regulamentul Comisiei de Etică a Academiei precizează că un membru al comisiei își pierde de drept calitatea de membru într-o situație de incompatibilitate – de exemplu la instalarea în funcția de rector.

Totuși, conducerea Academiei de Poliție a ezitat să ia o decizie în baza acestor prevederi și a decis să solicite clarificări de la Departamentul Juridic al Ministerului Educației.

Punctul de vedere al ministerului a venit, în scris, în aceeași zi: Marius Mihăilă, cercetat disciplinar și penal încă din 2019 în legătură cu activitatea sa de președinte al Comisiei de Etică, trebuia revalidat ca membru al comisiei de trei instanțe universitare: întâi de Consiliul de Administrație al Academiei, apoi de Senatul Universitar și în final de către rector – o procedură standard prevăzută de Legea Educației pentru desemnarea membrilor comisiilor de etică din toate universitățile.

                                                                                   ***

25 iunie 2020. O zi mai târziu, Comisia de Etică se întrunește într-o ședință de lucru pentru a discuta sesizarea privind plagiatul în teza de doctorat a secretarului de stat Bogdan Despescu.

La această întâlnire este invitat să participe și Despescu pentru a-și prezenta punctul de vedere privind acuzația de plagiat.

Multiple surse din Academia de Poliție susțin că Despescu și Mihăilă s-ar fi certat în timpul respectivei ședințe – una foarte tensionată –, fiecare aducându-i reproșuri celuilalt.

Despescu ar fi solicitat un termen pentru a putea formula un punct de vedere scris, iar Mihăilă i-ar fi spus că poate să îi lase acestuia doar 48 de ore la dispoziție, până pe 27 iunie.

Dintr-o sesizare oficială depusă în iulie de Mihăilă la o instituție a statului, pe care am consultat-o recent, reiese că Comisia de analiză a tezei – compusă din Mihăilă, Cârciumaru și un student – a finalizat la 25 iunie raportul de verificare a acuzațiilor de plagiat în teza lui Despescu și că a formulat propunerea de retragere a titlului, ceea ce înseamnă că nu a mai așteptat să vadă punctul de vedere al lui Despescu, care primise termen până la 27 iunie.

                                                                     ***

28 iunie 2020. E trecut binișor de ora 20,00, iar asfințitul soarelui îmbracă totul într-o lumină caldă.

Un Touareg negru, care oprește în fața Academiei de Poliție, tulbură liniștea serii de duminică. Un bărbat îmbrăcat în civil, care ține în mână patru plicuri, coboară din mașină și se îndreaptă către punctul de acces de la poarta universității.

Ofițerul de serviciu, ieșit din gheretă, ia poziția de drepți când îl recunoaște, duce mâna la cap și salută scurt.

Cel care primește salutul este Bogdan Despescu, numărul doi în Ministerul de Interne și cel care conduce din punct de vedere operativ toate structurile Poliției Române.

Despescu îi spune polițistului că vrea să înregistreze cele patru plicuri destinate rectorului Academiei de Poliție, Consiliului de Administrație, Senatului și Comisiei de Etică.

Conținutul plicurilor este identic și reprezintă o plângere a lui Despescu la adresa lui Mihăilă și a Comisiei de Etică.

În cele cinci pagini ale documentului, secretarul de stat susține că a fost invitat la Comisia de Etică pentru a-și prezenta punctul de vedere, dar că nu a putut ajunge mai devreme de 25 iunie.

În documentul trimis tuturor structurilor de conducere din Academia de Poliție, secretarul de stat reclamă 5 chestiuni punctuale:

  • Marius Mihăilă și-a depășit atribuțiile deoarece și-a pierdut de drept calitatea de membru al Comisiei de Etică în momentul în care a fost numit rector al Academiei de Poliție, având în vedere incompatibilitatea dintre funcția de rector și statutul de membru în Comisia de Etică. Acest lucru sugerează faptul că Despescu cunoștea dilemele din interiorul Academiei referitoare la calitatea de membru al Comisiei de Etică a lui Mihăilă;
  • Marius Mihăilă ar fi trebuit să se recuze, deoarece a fost subordonatul său direct ca șef al IPJ Sălaj, având în vedere că Despescu este cel care are în directa sa subordine toate structurile Ministerului de Interne. Mai mult, Mihăilă nu ar fi trebuit să se pronunțe în cazul său deoarece a fost împuternicit la IPJ Sălaj cu avizul său direct, iar în numeroase videoconferințe cu toți șefii de inspectorate din țară Despescu i-a atras atenția asupra mai multor nereguli manageriale;
  • Mihăilă nu a respectat procedura de invitare a sa la Academia de Poliție, deoarece în data de 25 iunie a fost invitat în fața Comisiei de Etică și nu în fața Comisiei de analiză, cea care s-a ocupat de analizarea tezei lui. Totuși, Regulamentul Comisie de Etică lasă posibilitatea ambelor structuri de a desfășura „activitățile pe care le consideră oportune pentru colectarea de informații necesare în vederea analizării și soluționării sesizării în cauză”. Despescu mai reclamă că Mihăilă s-a antepronunțat la întâlnirea din data de 25 iunie, când i-a spus că a plagiat dintr-un articol semnat de Mihail Petrică Marcoci, fostul prorector al Academiei;
  • nu există o bază legală pentru termenul de doar 48 de ore primit de Despescu pentru a-și prezenta în scris un punct de vedere, prelungit ulterior cu încă 36 de ore;
  • nu i s-a adus la cunoștință conținutul sesizării pentru a formula un punct de vedere față de acuzațiile aduse.

                                                                           ***

1 iulie 2020. Ora 07:59. Primesc pe WhatsApp, de la un expeditor pe care nu-l am în agenda telefonică, un mesaj.

Mesajul face referire la teza de doctorat plagiată a secretarului de stat Bogdan Despescu.

„Având în vedere preocuparea dumneavoastră pentru demascarea imposturii academice credem că trebuie să știți că secretarul de stat Despescu B. a fost deja declarat plagiator de comisia din Academia de Poliție și trimis ca infractor la Parchet”.

„Credem” îmi aduce aminte instantaneu de mesajul de amenințare cu moartea primit pe aprilie 2019, la doar trei săptămâni după ce am publicat un articol intitulat „Rectorul Academiei de Poliţie a plagiat peste două treimi din teza sa de doctorat”. În acel mesaj de amenințare era folosit tot un plural: „trimitem”.

În mesajul abia primit, pentru a susține cele afirmate, expeditorul a atașat o poză după ceea ce pare ar fi antetul unei plângeri adresate Parchetului General și un scurt fragment din conținutul acesteia, în care Bogdan Despescu este reclamat nu numai pentru plagiat, ci și pentru încasarea sporurilor salariale aferente deținerii titlului de doctor, fapt pe care l-am dezvăluit în aceeași anchetă din ianuarie.

Același expeditor mai susține, în succesiunea de mesaje trimise, că secretarul de stat Bogdan Despescu „dorește să împiedice CNATDCU și Comisia de Etică a Academiei să-i cerceteze teza și să stabilească un verdict”.

La momentul la care era făcută această afirmație, Comisia de analiză finalizase – așa cum aveam să aflu câteva săptămâni mai târziu – încă din data de 24 iunie raportul în cazul tezei lui Bogdan Despescu și propusese retragerea titlului de doctor deținut de acesta.

Ultimul mesaj primit de la misteriosul expeditor a fost la ora 8:28, după care s-a instalat tăcerea.

1 iulie 2020. Ora 10:00. După doar o oră și jumătate de la seria de mesaje venite pe WhatsApp, la Academia de Poliție începe ședința Senatului Universitar.

Pe ordinea de zi se regăsește un punct referitor la revalidarea lui Marius Florin Mihăilă în calitatea de membru al Comisiei de Etică.

Cu patru zile înainte, pe 26 iunie 2020, Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție – din care fac parte toți decanii, dar și șefii de direcții și structuri administrative din Academia de Poliție – votase cu majoritate în favoarea revalidării acestuia.

Următorul for de decizie solicitat să se exprime, conform legislației, era Senatul Academiei.

Mai întâi, Senatul a decis ca pentru acest punct să fie exprimat un vot secret de către cei 21 de  membri prezenți.

În final, votul a fost împotriva revalidării lui Mihăilă, care nu a mai fost astfel reconfirmat în calitatea de membru al Comisiei de Etică.

                                                                        *

1 iulie 2020. Ora 13:41. Ședința Senatului Universitar se încheiase cu aproape o oră mai devreme.

De la numărul de la care primisem de dimineață mesajele despre decizia de plagiat în cazul tezei lui Bogdan Despescu încep să curgă, din nou, o serie de mesaje.

„Raportul comisiei există la dosarul cauzei.”

„Sunteți parte în dosar.”

„Aveți dreptul să îl cereți.”

„Puteți să faceți o solicitare pe email sau puteți să veniți personal să studiați raportul.”

„La Comisia de Etică la Academia de Poliție.”

„Programul este până la 15,30”.

„Este un drept al dumneavoastră.”

La răspunsurile mele că nu sunt „parte în dosar” și că nu am de ce să mă încred în mesajele binevoitoare ale unui necunoscut, răspunsul vine sec:

„Între timp sunt și alți jurnaliști interesați”. 

Conversația se încheie cu răspunsul meu, în care-i spun interlocutorului necunoscut că nu voi da curs la presiunile pe care le face pentru a mă determina să obțin anumite informații conform unui scenariu prestabilit de acesta.

La scurt timp, numărul de telefon devine inactiv, semn că utilizatorul fie a scos sim-ul cartelei din telefon, fie a închis aparatul.

                                                                                    ***

6 iulie 2020. Întrunită în ședință de lucru, Comisia de Etică a Academiei de Poliție constată faptul că Marius Florin Mihăilă și-a pierdut, în urma deciziei Senatului, calitatea de membru.

Funcția de președinte al Comisiei este preluată de mâna dreaptă a lui Mihăilă, Andreea Cârciumaru.

                                                                                      ***

20 iulie 2020. Ora 18:07. De la numărul de telefon de la care am primit suita de mesaje în data de 1 iulie – ziua în care Marius Mihăilă nu a mai fost revalidat în calitatea de membru al Comisiei de Etică – primesc un comunicat de presă și un scurt mesaj:

„Vă susținem în continuare! Echipa Europol!”.

E vorba de mesajul prezentat, pe scurt, la începutul acestui articol.

În comunicatul atașat este inserată o copie fotografiată a unui raport de analiză privind sesizarea Comisiei de Etică de către CNATDCU – prin Direcția Generală de Învățământ Universitar din Ministerul Educației – cu privire la acuzațiile de plagiat în teza secretarului de stat Bogdan Despescu.

În raport, care este asumat doar de o comisie de analiză, nu și de Comisia de Etică a Academiei, se precizează că 3.060 de rânduri din cele 12.420 ale tezei lui Despescu sunt „100% similare cu paragrafe din terțe lucrări”, ceea ce reprezintă un procent de 24,6% de rânduri din totalul lucrării.

Prin respectivul raport, Comisia de analiză propune retragerea titlului de doctor deținut de Bogdan Despescu.

Comunicatul în care apare inserat acest raport are sigla Sindicatului Polițiștilor EUROPOL, iar la final este semnat de președintele acestuia, Cosmin Dorel Andreica.

Total atipic pentru un comunicat de presă, documentul conține o serie de date factuale, dar și multe insinuări și informații neprobate.

Datele factuale sunt cele referitoare la prezența secretarului de stat Bogdan Despescu în fața Comisiei de Etică a Academiei de Poliție, despre care dețineam date certe.

Informațiile neprobate se referă la faptul că rectorul Cătălin Andruș „a inițiat demersuri de blocare a comisiei de analiză a tezei de doctorat” a lui Despescu.

Insinuările se referă la apartenența la masonerie a actualului rector Cătălin Andruș și „a viitorului său prorector”, dar și „legăturile acestora cu persoane ce dețin funcții importante în conducerea Ministerului Educației”. 

În comunicat sunt și eu invocată de trei ori, inclusiv ca „partenera noastră (a Sindicatului EUROPOL – n.m.) în combaterea abuzurilor și infracțiunilor comise de factorii de decizie din MAI”. 

                                                                           ***

Cosmin Dorel Andreica, președintele Sindicatului EUROPOL, susține că respectivul comunicat nu aparține sindicatului, nu a fost emis de sindicat sau de vreun membru al acestuia și nici nu apare postat pe site-ul organizației, acolo unde se regăsesc toate luările oficiale de poziție.

Andreica a mai precizat că va depune o plângere penală pentru că numele și sigla EUROPOL au fost folosite în mod ilegal de persoane necunoscute.

Cine a avut interes, în aceste condiții, să se folosească de imaginea Sindicatului EUROPOL pentru a strecura în presă un raport în care se precizează că teza secretarului de stat Bogdan Despescu este plagiată și în care se propune retragerea titlului de doctor?

În cele 5 luni de mandat ale lui Marius Florin Mihăilă ca șef al IPJ Sălaj, Sindicatul EUROPOL a fost extrem de critic la adresa acestuia.

Într-o declarație primită de la Sindicatul EUROPOL, publicată în articolul care a dus la demiterea lui Mihăilă, reprezentanții acestuia susțineau că au adunat 10 sesizări împotriva lui Mihăilă după numai 5 luni de mandat la conducerea IPJ Sălaj, sesizări care au fost înaintate la Poliția Română și la Corpul de Control al ministrului.

                                                                   Raportul

Două ar fi elementele care arată că raportul Comisiei de analiză a tezei lui Despescu este unul emis în interiorul Academie de Poliție:

  • are un număr de înregistrare eliberat de Registratura instituției;
  • este semnat de Marius Mihăilă în calitate de președinte al Comisiei de analiză.

Fotografiile după raportul Comisiei de analiză incluse în pretinsul comunicat al Sindicatului EUROPOL relevă un detaliu foarte semnificativ.

Data de înregistrare la registratura oficială a Academiei de Poliție, care apare pe prima pagină, este 24.06.2020, ceea ce înseamnă că documentul a fost înregistrat cu o zi înainte ca Despescu să dea curs invitației Comisiei de Etică, unde avea să i se solicite un punct de vedere cu privire la acuzația de plagiat împotriva sa.

La acea întâlnire Despescu a obținut un termen de redactare a punctului de vedere până la 27 iunie, prelungit ulterior până la 29 iunie.

Totuși, este neclar dacă respectivul raport e în măsură să producă efecte juridice din mai multe motive.

  1. Raportul a fost realizat de o Comisie de analiză stabilită de Comisia de Etică a Academiei de Poliție în data de 9 iunie 2020.

Teoretic, în acel moment, Marius Florin Mihăilă nu mai avea calitatea de membru al Comisiei de Etică și implicit pe cea de președinte al acesteia, deoarece intervenise situația de incompatibilitate între poziția de rector și cea de membru al Comisiei de Etică încă din data de 28 mai.

Totuși, invalidarea de facto a lui Mihăilă din calitatea de membru al Comisiei de Etică s-a produs abia în data de 1 iulie 2020, când Senatul nu l-a mai reconfirmat.

Din acest motiv nu e clar dacă acțiunile întreprinse de Comisia de Etică în luna iunie sunt legale sau sunt lovite de nulitate.

  1. În cazul tezei secretarului de stat Bogdan Despescu există doar un raport al Comisiei de analiză, care propune retragerea titlului de doctor, dar acesta nu este validat printr-o decizie a Comisiei de Etică. 

Regulamentul Comisiei de Etică precizează clar pașii pentru emiterea unei decizii de plagiat: după realizarea raportului Comisiei de analiză, aceasta este înaintat Departamentului juridic, care trebuie să îl valideze, iar apoi Comisia de Etică aprobă sau respinge raportul Comisiei de analiză și emite o decizie. Ulterior, decizia trebuie aprobată de rectorul instituției.

În trecut, atunci când Comisia de Etică a fost solicitată să se exprime pe unele sesizări de plagiat, verdictul final a fost emis și asumat de Comisia de Etică și publicat pe site-ul Academiei.

Așa s-a întâmplat în cazul tezei fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, sau în cea a șefului Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, Cătălin Alexandru Ioniță.

De altfel, într-un răspuns primit în data de 22 iulie de la Biroul de Presă al Academiei de Poliție, se precizează că „până la acest moment nu a fost adoptată o decizie/hotărâre în cazul privind analizarea tezei de doctorat a domnului chestor șef de poliție Bogdan Despescu”.

Academia de Poliție a refuzat, însă, să exprime o poziție oficială referitoare la raportul Comisiei de analiză, care a fost preluat de două publicații, și în care se susține că teza lui Despescu este plagiată și se propune retragerea titlului de doctor.

Deși am cerut să explice dacă respectivul raport reprezintă un document oficial, emis în mod legal în interiorul Academiei de Poliție, Biroul de Presă s-a limitat la a susține că „nu se poate pronunța asupra comunicatului având în vedere faptul că EUROPOL, indicat ca fiind emitentul informației, nu își asumă vehicularea și veridicitatea acestuia”. 

Surse din interiorul Academiei de Poliție susțin că raportul Comisiei de analiză a fost transmis Departamentului Juridic al instituției pentru avizare în data de 6 iulie, însă există ezitări cu privire la o anumită acțiune referitoare la acest act tocmai pentru că situația lui Mihăilă din luna iunie în raport cu Comisia de Etică nu este tranșată. Cert este doar că el nu mai e membru al Comisiei de Etică din data de 1 iulie.

                                                                              ***

În raportul Comisiei de analiză se mai precizează faptul că un articol semnat de Mihail Petrică Marcoci, fostul prorector al Academiei de Poliție, este preluat în integralitatea sa, „dar nu este citat nici în notele de subsol și nici nu este menționat la capitolul Bibliografie, ceea ce înseamnă că domnul Despescu Bogdan a preluat, fraudulos, cu intenția vădită de a își însuși produsul muncii de creație a altcuiva și a urmărit să se prezinte ca autor al acelui text”.

Teza lui Despescu este plagiată, așa cum am demonstrat încă din luna ianuarie, însă o grupare adunată acum în jurul lui Mihăilă încearcă să speculeze această vulnerabilitate a numărului doi din Ministerul de Interne pentru a se răzbuna pentru demiterea lui Mihăilă din funcția de rector după numai 6 zile, fapt ce a însemnat pierderea puterii și influenței pentru cei care încearcă cu tot dinadinsul să apere plagiatele și profesorii plagiatori din Academie.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

În document se mai spune că, din acest motiv, Comisia se vede nevoită „să supună aceste aspecte posibil de natură penală atenției organelor de Parchet competente”. 

Totuși, Comisia de analiză ignoră toate celelalte situații în care constată că Despescu a plagiat, care însumează un procent de 24,6% de rânduri din totalul lucrării, și pe care nu le ia considerare în plângerea formulată către Parchet.

Mihăilă i-a succedat în 2017 lui Marcoci la conducerea Comisiei de Etică.

Surse multiple din Academia de Poliție susțin că acesta are o relație strânsă cu foștii șefi ai instituției – prorectorul Marcoci și rectorul Adrian Iacob, care și-au pierdut funcțiile în 2019, când au fost puși sub urmărire penală pentru instigare la șantaj în dosarul amenințării mele cu moartea.

De altfel, în mandatul celor doi, Mihăilă, din poziția de președinte al Comisiei de Etică, a emis numai verdicte de neplagiat și a refuzat să verifice tezele cu coeficienți mari de similitudine depistate de Școala Doctorală a instituției.

Printre cei care au primit verdicte de neplagiat se numără chiar fostul rector Adrian Iacob, căruia CNATDCU i-a retras, în final, titlul de doctor anul acesta.

În cazul articolului plagiat de Despescu de la Marcoci, dacă acesta din urmă va reclama că i-a fost încălcat dreptul de autor, potrivit legislației în vigoare, Despescu riscă o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare sau amendă.

                                                                                      ***

Purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Alexandru Ionescu a confirmat faptul că instituția are înregistrat un dosar care vizează o situație de încălcare a dreptului de proprietate intelectuală în teza secretarului de stat Bogdan Despescu.

Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în data de 29 iunie, dosarul fiind preluat și înregistrat la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului General în data de 20 iulie.

Faptul că doar situația de încălcare a proprietății intelectuale în cazul articolului lui Mihail Petrică Marcoci a fost reclamată la Parchetul General, îi creează fostului prorector al Academiei de Poliție un avantaj în raport cu numărul 2 din Ministerul de Interne.

În acest moment, Marcoci – care este judecat sub control judiciar în dosarul în care am fost amenințată cu moartea – nu are voie să predea în sediul Academiei de Poliție din Băneasa și nici măcar să intre în spațiul respectiv, mai dezvaluie Emilia Sercan. (P.D.).

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul