Criteriul National

Bugetul pe 2022: Investiții de 6,7% din PIB, venituri de 33,4% din PIB și 2,5 miliarde lei din 5G – Finante – Banci

Bugetul pe 2022: Investiții de 6,7% din PIB, venituri de 33,4% din PIB și 2,5 miliarde lei din 5G – Finante – Banci
decembrie 19
05:47 2021
În anul 2022 cheltuielile destinate investițiilor însumează aprox. 88,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 6,7% în PIB, potrivi strategiei fiscal bugetare realizată cu o ocazia noului proiect de buget. Conform sursei citate, în anul 2022 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 439,9 miliarde lei (33,4 din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2024 la 530,5 miliarde lei (34,0 % din PIB).

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2022 le înregistrează contribuțiile de asigurări sociale (31,8% din total venituri), urmate de TVA 20,8%) sume primite de la UE (13,4% din total venituri), și accize ( 8,7%).

“În anul 2022 veniturile bugetare totale, în termeni nominali, sunt estimate în creștere comparativ cu programul pe anul 2021, pe seama îmbunătățirii colectării, a măsurilor de recuperare a unor obligații fiscale aferente anului 2020 amânate la plată, prin efectul legii (inclusiv măsura de eșalonare la plată, în formă simplificată), a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale în domeniul impozitului pe venit si contribuțiilor sociale și din valorificarea frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G (2,5 miliarde lei)”, se arată în document.

• La baza veniturilor estimate pe anul 2022, a fost inclusă o țintă de 10,7 miliarde lei, susținută de măsurile de îmbunătățire a colectării, din care TVA 7,2 miliarde lei, contribuții sociale 2,5 miliarde lei, impozit pe profit 0,7 miliarde lei și impozit pe venit 0,3 miliarde lei.

• Veniturile bugetare proiectate pe termen mediu se înscriu pe un trend ascendent în valoare nominală, în contextul măsurilor legislative cu impact asupra impozitului pe pofit (majorarea limitei de deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile, de la 30% la 50% din valoarea acestora), și TVA (majorare a plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor, extinderea cotei reduse de 5% pentru livrarea de manuale școlare și cărți în format audio, multimedia sau electronic, energie termică și lemne de foc).

“Veniturile din TVA estimate în anul 2022 la un nivel de 7% din PIB, vor avansa până la 7,4% la finalul orizontului de prognoză, iar încasările din accize estimate în anul 2022 la 2,9% din PIB, sunt prognozate să crească până la 3,1% din PIB. În estimarea veniturilor din TVA pe orizontul de timp 2022-2024, sunt incluse ținte ale măsurilor de îmbunățire a colectării veniturilor din TVA de 7,2 miliarde lei, inclusiv sumele de recuperat aferente TVA amânat la plată în anul 2020 și modificările legislative în domeniu TVA (majorarea plafonului pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuințelor, extinderea cotei reduse de 5% pentru livrarea de manuale școlare și cărți în format audio, multimedia sau electronic, energie termică și lemne de foc)”, se mai arată în document.

• Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2022 sunt în sumă de 516,9 miliarde lei, în anul 2024 acestea ajung la 575,6 miliarde lei respectiv 36,9 % din PIB, înregistrând o tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință datorită necesității de reducere a deficitului bugetar.

• Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, respectiv 12,2 % din PIB in anul 2022, totusi evidentiindu-se o tendinta de scadere pe orizontul de referintă.
• Cheltuielile de personal sunt în sumă de 115,4 milirde lei în anul 2022, ajungând în anul 2024 la 120,7 miliarde lei, diminuându-se ca pondere în PIB pe orizontul de referință.
• Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de scădere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2022-2024.
• Cheltuielile cu investițiile însumează în anul 2024, 119,9 miliarde lei, cu tendinta de crestere pe orizontul de referinta.

• Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2022 se situează asistența socială (31,0% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (22,3% din total) și cheltuieli de investiții (17,2% din total).

Potrivit documentului, deficitul bugetar pentru 2022 este prognozat la 5,84% din PIB pe cash și 6,24% pe ESA. A fost luată în calcul o creștere economică de 4,6%, un PIB nominal de 1.317 miliarde lei și o inflație medie anuală de 6,5%.

Vezi strategia fiscal-bugetară 2022-2024

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul