Criteriul National

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice? – Opinii

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice? – Opinii
septembrie 15
10:01 2021

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial:

Pe 14 august 2021, în cel mai înalt punct de pe calota de gheață a Groenlandei [stația meteorologică Summit] au fost observate ploi timp de câteva ore, iar temperaturile aerului au rămas peste zero grade timp de aproximativ nouă ore… Nu există niciun raport anterior de precipitații în această locație (72,58°N 38,46°W), care atinge 3.216 metri altitudine (anunț publicat pe 18 august 2021 de NASA – National Snow and Ice Data Center)

După publicarea anunțului NASA-NSIDC o canonadă mediatică, predominant alarmistă, s-a declanșat: ziare, posturi de televiziune și de radio, agenții de presă s-au aruncat asupra sintagmei despre unicitatea fenomenului petrecut la stația Summit ca o posibilă prevestire a mult trâmbițatei apocalipse climatice. Câteva exemple:

The New York Times: A plouat la Summit în Groenlanda. Asta nu s-a mai întâmplat niciodată. Aversele sunt un alt semn îngrijorător al schimbărilor din Arctica, care se încălzește mai repede decât orice altă regiune de pe Pământ.

CNN: Pentru prima dată în istorie, a plouat la stația de la cea mai mare altitudine din Groenlanda, în mod normal înzăpezită.

The Guardian: Pentru prima dată în istorie, plouă pe vârful calotei de gheață din Groenlanda. Precipitațiile au fost atât de neașteptate, încât oamenii de știință nu au avut instrumente pentru a le măsura, și reprezintă un semn clar al crizei climatice.

[Această afirmație nu stă în picioare, pentru că anunțul oficial indică un volum concret al precipitațiilor]

NDTV: Ploaia de pe calota de gheață din Groenlanda, posibil o premieră, semnalează riscul schimbărilor climatice.

Reuters: Plouă pe vârful de gheață din Groenlanda pentru prima dată în istorie.

National Public Radio: Ploaia a căzut pe vârful calotei glaciare din Groenlanda pentru prima dată în istoria scrisă.

Ceea ce m-a șocat de la prima vedere a știrilor emise de mass media listate mai sus au fost simptomele sindromului Chicken Little[1] și lipsa unui cadru meteorologic-istoric mai larg pentru plasarea evenimentului din 14 august a.c.

Deși comunicatul oficial NASA nu face nicio mențiune despre schimbarea climei drept cauză a recentei ploii din Groenlanda, mai multe capete alarmiste au decis, cu de la sine putere, că acea ploaie este musai legată de schimbarea climei, adică de încălzirea globală. Dacă pe Chicken Little a lovit-o în cap o ghindă și ea a început imediat să se văicărească isteric – The sky if falling! The sky is falling (Ne cade cerul în cap! Ne cade cerul în cap!), pe „găinușele” mediatice-alarmiste le-a cuprins isteria climatică: Aversele sunt un alt semn îngrijorător al schimbărilor din Arctica; Precipitațiile … reprezintă un semn clar al crizei climatice; Ploaia de pe banchiza de gheață din Groenlanda… semnalează riscul schimbărilor climatice.

Trist mi se pare și faptul că unul din foștii mei colegi de la CUNY – Marco Tedesco, actualmente cercetător la Lamont-Doherty Earth Observatory of Columbia University, a ridicat o minge la fileul alarmist din The New York Times declarând că:

Este incredibil, pentru că ploaia scrie un nou capitol din cartea Groenlandei. Asta este ceva cu totul nou.

Îl înțeleg – lucrând în cercetare, majoritatea salariului vine din contracte și dacă nu se întâmplă ceva uluitor în Arctica, contractele se pot rapid împuțina. Dar nu-i pot ierta ignoranța – ploaia din 14 august NU este un nou capitol din cartea Groenlandei.

Și cu această neplăcută constatare profesională, doresc să prezint câteva informații existente, dar care n-au fost incluse (din motive care îmi scapă) în anunțul oficial făcut de NASA-NSIDC.

Ploaia din 2021 nu a fost prima din istoria Groenlandei, deci, caracterul ei de prevestitor al apocalipsei (crizei) climatice – sintagma inflamantă folosită de o parte a mass-media – nu se justifică.

Un raport din 1975 pregătit pentru National Science Foundation (NSF) de către Corps of Engineers, U.S. Army, Cold Regions Research and Engineering Laboratory, a documentat caracteristice ale climatului de vară de pe calota de gheață a Groenlandei.[2] Datele din raport arătă că au avut loc cel puțin două episoade de precipitații, o dată în 1933, la 2.694 m altitudine (stația Watkins) și din nou în 1950, la o altitudine mult mai mare, de 2,987 m, în zona stației Centrale-Eismitte (Fig. 1). Precipitațiile din 1950 au avut loc relativ aproape de stația Summit (altitudine 3.216 m), sugerând că observații de mai lungă durată ar putea contrazice astfel afirmațiile mass-mediei privind precipitații fără precedent în zona de vârf a Groenlandei. Poate se vor descoperi niște documente despre vikingii care au cultivat cereale și viță de vie vreme de 300 ani pe „Pământul Verde” și care au observat probabil precipitații în diverse locații ale insulei…

Fig. 1. Locațiile din Groenlanda unde s-au înregistrat ploi în ultimii 88 ani.

Într-un studiu publicat în 2011 se arată că temperatura medie estimată a zăpezii din Groenlanda în ultimii 4.000 de ani a fost de -30,7°C, cu o deviație standard de 1,0°C și a prezentat o scădere pe termen lung de aproximativ 1,5°C, ceea ce este în concordanță cu studiile anterioare. Actuala temperatură medie decenală de suprafață (2001-2010) în situl GISP2, din zona stației Summit, este de -29,9°C.[3]

Un grafic al temperaturilor medii orare măsurate de NOAA la stația Summit în perioada 2008 – 2021 este redat în Fig. 2. Se remarcă ușor faptul că nu există un trend crescător al temperaturilor, ele depășind valoarea de îngheț numai de trei ori în ultimii 13 ani.

Fig. 2. Variația temperaturii medii orare în perioada 2008 – 2022 la stația Summit din Groenlanda. Temperaturi pozitive au fost înregistrate doar de trei ori. Sursa

O altă informație crucială despre situația calotei glaciare din Groenlanda este variația parametrului SMB (Surface Mass Balance) ori Bilanțul masei de suprafață, măsurat în Gt/zi (1 Gt = 1 miliard tone).

Bilanțul masei de suprafață (SMB) a unui ghețar = căderi de zăpadă + precipitații – scurgere de apă de topire – sublimare/evaporare.

SMB poate avea valori pozitive (câștig de masă) sau negative (pierdere de masă).

Datele privind SMB din Groenlanda sunt disponibile pe portalul Polar, unde instituțiile de cercetări arctice daneze afișează rezultatele monitorizării calotei glaciare din Groenlanda și a gheții marine din Arctica.

Datele SMB pentru anul 2021 arată că nu a avut loc nicio topire semnificativă, ci, din contra, a existat o creștere surprinzătoare a SMB în timpul lunilor de vară, care este de obicei sezonul de topire. În acest an, balanța de masă de suprafață a Groenlandei a fost mai mare decât media pe 30 de ani în multe zile ale anului (Fig. 3).

Fig. 3. Datele SMB din Groenlanda pe 13 septembrie 2021. Sursa

Concluzii

Semnele prevestitoare ale unei apocalipse climatice iminente pe care le-ar fi dezvăluit ploaia recentă din Groenlanda nu se justifică. Dacă ar fi fost adevărate, o întrebare firească apare: ce fel de apocalipsă ar fi trebuit să prorocească ploile groenlandeze din 1933 sau 1950, când concentrațiile de CO2 antropogen erau mult sub cele actuale, iar încălzirea globală încă nu se inventase?! Dacă ploaia din 2021 este o componentă a narațiunii alarmiste actuale, de ce mass media nu amintesc și nu vorbesc cu același aplomb despre ploile din trecut?! Atunci nu erau de rău augur?!

Conform anunțului oficial făcut de NASA-NSIDC, ploaia din 14 august din Groenlanda a fost însoțită de topirea unei mase de gheață în perioada 14-16 august 2021. Iar cauza topirii a fost similară cu evenimentele care au avut loc la sfârșitul lunii iulie, când un puternic centru de presiune joasă deasupra Insulei Baffin și o presiune atmosferică ridicată la sud-est de Groenlanda au conspirat pentru a împinge rapid aer cald și umiditate dinspre sud. Pe scurt, a fost un eveniment meteorologic rar.

Datele solide despre variațiile temperaturii și a bilanțului masei de suprafață a ghețarilor din Groenlanda infirmă cu putere ipoteza inițierii apocalipsei climatice din zona arctică din cauza unei ploi rar întâlnite.Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul