Criteriul National

Care sunt cele mai aglomerate drumuri din Romania si cum se pot evita atunci cand traficul este infernal

Care sunt cele mai aglomerate drumuri din Romania si cum se pot evita atunci cand traficul este infernal
martie 12
17:52 2018

In perioada concediilor sau in zilele de weekend, majoritatea romanilor pleaca din localitile in care isi traiesc vietile, cautand momente de relaxare. Tocmai de aceea, aglomeratia din orase se transfera pe drumurile nationale si pe autostrazile patriei. Traficul pe DN1 poate sa devina un adevarat chin, autostrazile catre mare sau catre Pitesti ajung si ele extrem de aglomerate iar frustrarea poate sa puna stapanire pe orice sofer in cazul in care isi mareste perioada de calatorie cu cateva ore. Tocmai de aceea, o informare corecta si luarea unor decizii intelepte inainte de o calatorie sunt extrem de importante.

Care sunt cele mai aglomerate drumuri din Romania si cum se pot evita perioadele extreme?

Cei de la i-drpciv.ro ofera informatia conform careia Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale a facut un top al celor mai tranzitate drumuri. Cum era de asteptat, drumurile care au directa legatura cu Bucurestiul pot ajunge pline pana la refuz, insa nu traficul pe Valea Prahovei pune cele mai multe probleme de-a lungul anului. Conform CNADNR, topul celor 5 drumuri extrem de tranzitate este urmatorul:

  • DN1 Bucuresti-Otopeni. Drumul National 1, care face legatura intre Bucuresti si Nord Vestul tarii are momente in care este extrem de aglomerat. Cauza aglomeratiei este, cel mai adesea, soseaua de centura a Bucurestiului, pe unde zilnic circula nu mai putin de 65000 de masini. Pentru a evita perioadele foarte aglomerate, este bine sa se urmareasca sectiunile de infotrafic ale site-urilor de profil.
  • DN2A. Este drumul care leaga orasele Urziceni de Constanta si care atrage zilnic 36000 de autovehicule. Aceasta este o medie insa, in conditiile in care perioada de vara poate sa aduca un numar mult mai mare. Cea mai aglomerata portiune este cea de 9 km, care precede intrarea in Constanta.
  • Zona Ploiesti-Buzau de pe DN1. Revenind la DN1, poate fi descoperita o alta zona foarte aglomerata, intre Pliesti si Buzau. Cu 33000 de masini zilnic, cei 7 km situati intre DN1A si DN1B pot sa fie extrem de neplacut de parcurs.
  • Autostrada A1. Este singura autostrada care poate sa devina foarte aglomerata, iar zona unde se intalnesc adeseori blocaje este cea de la iesirea din Bucuresti. Media de 32000 de masini zilnic poate sa fie dublata cu usurinta in momentele in care bucurestenii pleaca in vacante.
  • DN2 la intrarea in Buzau. Este cel de-al 5-lea cel mai aglomerat drum national si desi este unul dintre cele mai bine ingrijite drumuri din tara, este tranzitat de foarte multe masini si poate duce la blocaje.

Solutiile pe termen lung pentru rezolvarea problemelor de acest fel sunt date de largirea tronsoanelor foarte aglomerate. Pe termen scurt insa, verificarea sectiunilor de infotrafic Valea Oltului si in general, informatiile legate de drumul ce urmeaza a fi parcurs, pot sa ajute extrem de mult.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Antonio

Antonio

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu