Criteriul National

Cât timp pierd angajaţii de formaţie umanistă efectuând task-uri bazate pe cifre?

Cât timp pierd angajaţii de formaţie umanistă efectuând task-uri bazate pe cifre?
mai 05
11:28 2017

De ce sunt nevoiţi angajaţii de pe posturile umaniste sa se preocupe de documente, de formule matematice, de statistici ale activităţii organizaţiei si aşa mai departe? De ce cade în sarcina celor cu o educaţie, o formaţie si aptitudini într-un sens anumite task-uri şi de ce toată activitatea internă trebuie să fie atât de anevoioasă?

Se estimează că până la zece procente din timpul de lucru este ocupat de astfel de activităţi, sau că sunt alocate activităţilor repetitive şi muncii de sisif, până la urmă. Poate că acest timp ar fi fost pierdut oricum cu alte chestiuni, dar, privind pe termen lung şi luând în calcul pierderile financiare şi gradul de motivaţie a angajaţilor, aceasta reprezintă o problemă.

Când angajaţii scapă de surplusul de activitate

Atunci când managementul ia decizia externalizării serviciilor IT, precum şi decizia eficientizării comunicării interne în cadrul companiei, lucrurile bune nu întârzie să apară – după o perioadă scurtă de timp în care implicarea şi răbrarea trebuie să fie amândouă mari.

Este vorba că se poate apela la o echipă interdisciplinară de IT care să ofere consultanţă şi suport firmei care, în sfârşit, se pot concentra pe realizarea activităţilor pe care le stăpânesc, pe care le le preferă şi pentru care s-au angajat.

“Mai puţine documente” este mereu o veste bună pentru orice companie din orice sector de activitate (mai puţin din domeniile de drept, cele de arhivă ş.a.m.d.).

Cum se poate ţine contabilitatea într-o companie

Privind de partea cealaltă, cei cu abilităţi în ale contabilităţii, angajaţi pe postul de contabili, de experţi contabili, nu îşi doresc nicidecum externalizarea serviciilor de contabilitate, încât acest lucru rezultă în disponibilizarea lor. Aceştia vor doar să presteze o muncă folosindu-se de instrumente adaptatate prezentului. De aceea se dezvoltă programe de contabilitate de la Ciel Romania care sunt uşor de obţinut, datorită tarifelor convenabile percepute şi fiabilităţii lor.

Acele procente economisite din timpul de lucru şi acea calitate şi anvergură a datelor obţinute pot fi folosite pentru a oferi companiei o şi mai mare plusvaloare. Practic, plusvaloarea creată de angajaţi este generatoare de venit şi, de ce nu, de profit pentru companie. Pe de altă parte, fidelizarea angajaţilor este mult mai uşor de obţinut dacă aceştia sunt motivaţi.

Aşadar, după principiul “Daţi-i Cezarului ce-i al Cezarului”, este mult mai bine ca angajaţii de formaţie umanistă să se concentreze pe domeniul lor de expertiză, iar ceilalţi să aibă la îndemână tool-urile necesare unei desfăşurări facilitate.

Un simplu exemplu: o companie de impresariat artistic nu ar mai trebui să se complice cu angajarea specialiştilor IT sau cu neplacerile cauzate de întârzierile rapoartelor contabile. Dacă nu fac acest lucru, au două opţiuni: ori însărcinează specialiştii de PR să facă şi altceva, ori iau cele două decizii de mai sus, şi poate şi altele.  

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Miruna A

Miruna A

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu