Criteriul National

Câte ceva despre aptitudinea muzicală

aprilie 07
20:41 2015

muzica

Este de la sine înţeles că, pe suprafaţa acestei planete blagoslovite de Dumnezeu NU există popor care să nu cunoască sau să nu fi cunoscut muzica, fie într-o formă simplă, fie într-o forma evoluată, ca efect al unei cultivări sistematice. De la tam-tam-urile primitivilor până la marile creaţii simfonice, muzica s-a bucurat de o apreciere unanimă, prin caracterul ei înălţător, prin cumulul de emoţii intense pe care le poate declanşa în sufletul omului.

Fiind una dintre cele mai raspandite arte, muyica are acea capacitate de a produce vibraţii sau emoţii intense, veselie sau melancolie, nu numai omului aflat pe o treaptă superioară de cultură şi civilizaţie, ci şi celui care are de parcurs un drum lung de parcurs până să ajungă la acest stadiu. Omul a cântat întotdeauna, fie în orele de odihnă, fie în cele de muncă, manifestându-şi atât stările sufleteşti de natura afectivă, cît şi preocupările, gândurile sau chiar ideile. Muzica este un mod specific de reflectare a realitătţi, prin tonus melodic, prin redarea unei structuri şi înlănţuiri de sunete atât de ingenios sau inedit armonizate.

Aptitudinea muzicala este o însuşire a personalităţii care face posibilă efectuarea cu succes a activităţii muzicale. O persoană ce deţine această aptitudine muzicală manifestă interes şi  o anumită înclinaţie deosebită pentru muzică. Practic oricine poate fredona melodii, le poate cânta,le poate învăţa cu uşurinţă frânturile sau cântecele auzite, manifestă o dorinţă. Această predispoziţie de a cunoaşte cât mai multe date din domeniul muzical se află în stare latentă în foarte puţini din actuala generaţie de copii.
Bineânţeles,talentul muzical constă în dezvoltarea aptitudinii muzicale la un nivel superior, caracterizat prin originalitate şi acea mult râvnită capacitate creatoare. Atunci când o persoană reuşeşte să creeze o muzică originală, cuceritoare, răscolitoare,ce exprimă idei, sentimente şi dorinte profund umane, cu certitudine putem să admitem că ne aflăm în prezenţa unui evident talent muzical.
 Unii oameni răman la stadiul aptitudinii muzicale, pe când alţii, depun o muncă intensă şi sistematică,ajungând adevăraţi profesionişti. chiar dacă nu au aceste aptitudini, aceste talente muzicale înnăscute.
 Din punct de vedere senzorial este necesară o bună acuitate auditivă, datorită căreia să se poată percepe înălţimea sunetelor, intensitatea lor, ritmul, armonia şi timpul. Acuitatea auditivă se caracterizează printr-un prag al sensibilităţii sonore şi al celei diferenţe scăzute, adică tocmai capacitatea de a percepe cele mai fine şi mai diferite sunete.
Nu totdeauna o persoană care dispune de un organ auditiv bun dă dovadă de înzestrare muzicală. Spre exemplu,dacă într-o clasă, foarte mulţi elevi se remarcă printr-un auz foarte fin, capabili de a diferenţia sunetele aparatelor de fizică, vocile colegilor etc.,ei nu pot fi însă sută la sută inzestrati muzical. Aceasta înseamnă că numai simpla percepere a sunetelor nu e suficientă, ci este nevoie în plus şi de o întelegere a lor.
Se ştie de absolut toată lumea că Ludwig van Beethoven la un moment dat a pierdut total auzul, dar aceasta nu l-a impiedicat să compună una dintre cele mai frumoase simfonii( cea de-a IX-a), din cauza că dispunea de o înaltă înţelegere a sunetelor, a armoniei acestora pe care le auzea în minte, adică în auzul interior. Aproape toţi cercetătorii aptitudinii muzicale sunt de acord de existenţa unui auz exterior şi a unui auz interior. Prin auzul exterior sunt percepute sunetele şi melodiile de afară, iar prin cel interior cele care se elaborează în minte sau cele care ni le reprezentăm.
 Se atestă faptul că la genialul compozitor Ludwig van Beethoven- după mărturiile contemporanilor- auzul interior era foarte dezvoltat, fapt care a contribuit ca activitatea lui componistică să nu înceteze odată cu apariţia surzeniei, ci să se desfăşoare în condiţii identice dacă nu chiar superioare.
Este incredibil şi totdată inexplicabil acest fenomen.Dacă ţinem cont de faptul că înălţimea unui sunet este determinată de frecvenţa sau numărul de vibraţii pe secundă. atunci sunetul cu o frecvenţă mare este înalt, iar cel cu o frecvenţă scăzută este jos. Pentru o persoana cu aptitudine muzicală este imperios necesară capacitatea de a diferenţia sunetele după înălţime, nu numai extremele, care se percep usor, ci şi sunetele foarte apropiate, cu mici diferenţe între ele.Intensitatea sau tăria unui sunet depinde de amplitudinea undelor sonore. Pentru ca un sunet să poata fi perceput, trebuie să îndeplinească atât condiţii de frecvenţă, cât şi de tărie sau amplitudine. Un sunet perceptibil ca frecvenţă, dar cu amplitudine scăzută nu produce senzaţie auditivă.În concluzie, un bun organ auditiv distinge clar intensitatea sunetelor.
Prof. Dr. Daniel Mihai, C.N.A Regina Maria Constanța, redactor șef al ziarului Criteriul Național
   
 Sursa foto: motivonti.ro

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Only registered users can comment.

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu