Criteriul National

Câte ceva despre izolarea socială și unele posibile remedii

Câte ceva despre izolarea socială și unele posibile remedii
aprilie 12
21:40 2017

Social-group

Ce este izolarea?

Încă din Antichitate-de la filosoful grec Aristotel-una dintre definițiile larg acceptate ale omului este aceeea de „ființare socială”.

Singurătatea, izolarea socială poate fi definită ca și fenomenul pe care îl simțim atunci cînd așteptările fiecăruia sunt în legătură cu relațiile sociale ce nu sunt îndeplinite în realitate. Pare surprinzător, dar această noțiune nu este sinonimă cu a fi singur . Ca și argument vă pot aduce faptul că mulți oameni au vieți singuratice dar nu se simt singuri, iar faptul că există oameni în jurul nostru nu ne garantează…tocmai lipsa singurătății.

Cu toate acestea, izolarea socială este una dintre primele trei tulburări psihologice ale zilelor noastre după depresie și alcoolism. S-a ajuns în punctul să ne fie teamă de ceea ce ne definește în cea mai mare măsură. Există de asemenea o serie de factori care o accentuează.

Dealtminteri, există multe persoane care acuză lipsa prietenilor, deşi în societatea actuală pare mult mai uşor să socializezi. Nu mai este cazul ca toți psihologii să ne reamintească și să spună că singurătatea poate deveni fenomen social.

Totuși, singurătatea, izolarea ţine uneori și de propria alegere, alteori de contextul social. Unii trec prin această experienţă chiar dacă sunt înconjuraţi de alte persoane.Izolarea socială face ravagii și poate chiar provoacă suferințe . Iar, în tot acest proces ireversibil, izolarea ajunge din ce în ce mai grea și insuportabilă pentru mulți.De aceea, numai un psiholog poate explica modul în care acest fenomen poate fi stopat.

Pentru a fi stopat acest ciclu, există numeroase cazuri, deoarece prin definiție oamenii sunt ființe sociale care trăiesc, învață și se dezvoltă împreună. Se explică de ce avem nevoie de ceilalți ca de oxigen.

Cauze și consecințe

Cu toate acestea, schimbările la nivelul societății prin prelungirea orelor de muncă, dezvoltarea și forța de acaparare informațională existentă la ora actuală și mai ales influența rețelelor sociale virtuale favorizează fenomenul de izolare socială. Este un fapt recunoscut de majoritatea psihologilor și psihoterapeuților faptul că această deficiență poate fi și se poate manifesta atât pe plan fizic, dar și mental sau emoțional.

Mai precis se presupune absența relațiilor sociale. Fenomenul are implicații profunde, din moment ce retragerea, izolarea socială este destul de întîlnită în rândul populației vârstnicilor. Însă acest fapt nu ocolește sau scutește nici pe alții, fiind întâlnită și la adulții tineri și chiar la adolescenți. Izolarea, singurătatea, relațiile sociale restrînse sunt eronat și adesea asociate cu o calitate redusă a ceea ce denumim a fi viață.

Poate că unul dintre motivele pentru care majoritatea oamenilor ar avea de discutat ar fi acesta.Lipsa de conexiuni sociale pot declanșa inflamații și schimbări în sistemul imunitar, oamenii atât de singuri sunt mult mai susceptibili de a muri prematur. Singurătatea este considerată în unele state dezvoltate mai periculoasă decât obezitatea, fiind o problemă ce preocupă comunitatea științifică și academică a acestor state. De exemplu, amenințarea este considerată atât de gravă încât Regatul Unit al Marii Britanii încât, recent a creată o întreagă „Campanie pentru a termina singurătatea.“

Din aceste studii ale comunității academice și științifice a reieșit faptul că sunt predispuse la izolare socială și singuratate exclusiv persoanele singure care sunt reticente privind socializarea.Acestea suferă de boli precum depresie, anxietate, agorafobie, indiferent de stadiul și impactul asupra indivizilor. 

În ceea ce îi privește pe cei tineri, izolarea socială îi poate afecta prin inhibarea unei proteine la nivelul creierului cu rol crucial în dezvoltarea celulelor de sprijin ale sistemului nervos.

De altfel, unele studii din anii 2000 au tratat anumite aspecte ale izolării sociale în timpul copilăriei ca având  o serie de efecte negative care afectează calitatea vieții pe termen lung, începând de la probleme cognitive si sociale, până la dezvoltarea la maturitate a tendinței de a-și neglija urmașii, copiii și totodată unele funcții psiho-somatice, ca de exemplul procesul de memorizare, sau cel de coerență în discurs.

De reținut! Sfaturi ale FDA împotriva izolării și …suicidului

Avertizările Asociației de Administrare a Medicamentelor si a Alimentelor din Statele Unite (Food and Drug Administration, FDA) cuprind:
1) Un avertisment vizavi de legătura între medicamentele antidepresive și riscul de suicid. De aceea, FDA nu recomandă încetarea administrării de antidepresive, dar recomandă o atenție specială la semnele ce prevestesc suicidul in cazul persoanelor aflate in tratament.Acest lucru este deosebit de important, în special la inceputul tratamentului sau la modificarea dozelor.

2) Un alt avertisment vis a vis de legătura dintre antidepresivul paroxetina (Seroxat) și defectele fetale. FDA susține faptul că administrarea acestui medicament în primele 12 săptămâni de sarcina poate crește riscul de apariție a defectelor fetale.

primeart_224

Statistici îngrijorătoare

Oricine poate face depresie, indiferent de vârstă, rasă sau statut social. O persoană din zece, care solicită un consult medical are depresie, dar adeseori aceasta este trecută cu vederea, astfel încât în aproximativ jumătate din aceste cazuri nu sunt recunoscute și prin urmare nu sunt tratate. De aceea, depresia poate duce la scăderea calității vieții și la creșterea riscului de suicid.

Mai puțin de o treime din persoanele cu depresie urmează un tratament profesional. În multe cazuri, atunci cînd persoanele afectate de depresie caută un tratament, medicii generaliști atribuie simptomele altor afecțiuni, mai ales dacă aceste simptome nu sunt foarte clar conturate.
Persoana afectată poate să nu realizeze ca are o depresie sau se poate simți jenată, de aceea nu mai caută niciun fel de tratament. Totuși, este foarte important să se încerce să se caute un tratament atunci când există suspiciunea că o persoana dragă ar putea avea depresie.

Tot cei de la FDA susțin ideea onform căreia, cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atît sunt șanse mai mari pentru o vindecare rapidă și completă. De asemenea este importantă prevenirea recăderii.

Păreri și explicații ale psihologilor

Andrew Steptoe, psiholog la University College London: „Lipsa interacțiunilor sociale este dăunătoare indiferent dacă persoana se simte sau nu singură. Când trăiești izolat, nu numai că îți lipsește compania, ci, în multe cazuri, ești lipsit și de sfaturi și sprijin din partea altor oameni.”

„Cultura de astăzi este mult mai vulnerabilă în faţa izolării pentru că ne-am obişnuit să amânăm relaţiile familiale, divorţăm mai des, dar şi pentru că trăim mai mult.” susține domnul John Cacioppo în calitatea sa de cercetător.

„Chiar dacă uneori comunicarea socială există, persoana se poate simţi izolată pentru că singurele forme de interacţiune pe care le are sunt unele superficiale – de exemplu, la serviciu -, iar în interiorul lor comunică în legătură cu lucruri neutre şi sarcini ce trebuie efectuate, dar interacţiunea nu are niciun fel de componentă afectivă. Şi atunci degeaba interacţionăm, pentru că nu ne comunicăm pe noi înşine, nu ne conectăm la ceilalţi. Şi, în mod paradoxal, acest tip de comunicare superficială poate mai degrabă să izoleze persoana decât să o integreze” ete de părere doamna psiholog Lena Rusti.

Problema este că izolarea nu ne afectează doar din punct de vedere social. Efectele acestei condiţii au impact psihologic, dar şi asupra sănătăţii individului. Aşa cum subliniază John Cacioppo într-un interviu pentru US News, singurătatea se poate „citi” în analiza nivelului hormonilor de stress, dar şi în modul de funcţionare a sistemului imunitar şi cardiovascular. Mulţi singuratici ar putea, de asemenea, să găsească un refugiu în consumul de alcool şi alimente bogate în grăsimi. În acelaşi timp, ei au tendinţa de a fi mai puţin activi, susţine expertul, făcând mai puţină mişcare decât cei care nu sunt singuri, au un somn mult mai slab calitativ şi deci sunt mult mai obosiţi pe parcursul zilei.

Kendra Cherry a extras din studiile lui Cacioppo şi alte efecte ale singurătăţii asupra sănătăţii fizice şi psihice. Astfel, singuraticii sunt mult mai expuşi riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, alterării funcţiilor cognitive, a memoriei şi a capacităţii de învăţare. Mai mult, singurătatea poate conduce la dezvoltarea unui comportament antisocial, contribuie la creşterea nivelului de stres, dar şi la instalarea stării de depresie, care poate conduce chiar la sinucidere.

Importanța socializării

Prietenii sunt sau ar trebui să fie o parte importantă în viața noastră, deoarece ei ne furnizează părerea, ne dau acel important feedback cu privire la gîndurile și sentimentele noastre. Fără prieteniiv care sunt sinceri și dispuși să ne asculte și să ne dea acel stimul, acea energie, acea părere imparțială riscăm să devenim cu ușurință niște unicați, niște excentrici pierduți în labirintul propriilor noastre gânduri și sentimente neîmpărtășite.

Lipsa capacităţilor empatice poate face ca şi cei străluciţi din punct de vedere intelectual să eşueze în relaţiile interumane, dovedindu-se aroganţi, insensibili, insuportabili.

Pentru că tendinţa mondială a generaţiei actuale este confruntarea cu tot mai multe probleme emoţionale (tot mai mulţi tineri sunt mai singuri, mai deprimaţi, mai furioşi, mai impulsivi, mai agresivi), este nevoie de un remediu urgent. Toţi factorii educaţionali ar trebui regândiți și corelați de o asemenea manieră încât preocuparea pentru pregătirea tinerilor pentru viaţă să nu fie doar un slogan, ci chiar o prioritate. De felul în care se pune preț pe acest lucru, prin dezvoltarea cognitivă și îndeosebi a inteligenţei emoţiilor, se pot preveni dezastre sociale, se pot readuce noțiuni uitate precum respectul, civilizaţia pe străzi şi afecţiunea în viaţa comună. Consider de altfel că avem nevoie de această alfabetizarea emoţională ce este la fel de importantă ca şi învăţarea cititului, scrisului, socotitului.

Posibile soluții de reducere și eradicare a comportamenetelor și a izolării sociale

Competenţele emoţionale de importanţă crucială pot fi dobândite şi îmbunăţăţite  din copilărie şi adolescenţă. Ele nu sunt decât rodul sentimentelor pozitive și ar trebui să ne domine întreaga existenţă, deoarece sunt tocmai acel liant dintre sentimente, caracter, instincte morale, ce oferă o şansă mai mare copiilor, indiferent de zestrea lor genetică.

Copiii care nu pot desluşi sau exprima bine emoţiile se simt permanent frustraţi, izolaţi social. De aceea, orice copil ar trebui să primească lecţii şi reguli nescrise de armonie socială. Aceste lecţii de exprimare emoţională se învaţă de la cei din jur. Lecţiile emoţionale din copilărie pot avea un impact profund asupra temperamentului, fie amplificând, fie temperând o predispoziţie înnăscută. Pentru copilul timid, ceea ce e foarte important este felul în care e tratat de părinţii şi profesorii săi, cum învaţă să-şi depăşească timiditatea înnăscută. Un profesor bun are acea capacitate și cunoaște modalitatea de a găsei calea spre sufletul copilului, de a-l ajuta să aibă încredere în forţele sale, de a-l încuraja chiar şi pentru micile progrese, de a-l implica gradat în efortul învăţării, stimulând tocmai capacitatea de cooperare, lăsând departe tot ceea ce ține de spiritul competitiv și izolațional impus adesea pentru a fi performant.

Avand în vedere posibilele repercursiuni ale izolării sociale este foarte important sprijinul unui specialist, ale unui psihoterapeut, ale unui om cu experiență de viață, ale unui om cu har, deoarece nu se exclude aportul credinței din această complicată ecuație.

Terapiile cognitive și comportamentale pot ajuta persoanele care suferă de pe urma izolării sociale prin mai multe metode și tehnici specifice, dar este la fel de importantă relația terapeutică cu ajutorul căreia specialistul, psihologul, duhovnicul, prin vasta sa experiență oferă înțelegere, acceptare, sprijin și mai ales deschidere sufletească ce este echivalentul unei mărturii vii.

singuratate3-494x350

Sursa documentare 

1.Narang RL, Gupta, KR: Levels of copper and zinc in depression. Indian J of Physiol Pharmacol 1991;35(4):272-4.

2.Reid, Cary M., Ph.D., M.D., “Determining the Feasibility of a Cognitive-Behavioral Therapy for the Treatment of Co-Occurring Chronic Back Pain and Depression Among Persons Ages 60 Years and Above” Aetna INteliHealth: Depression July 12, 2005 (www.intelihealth.com)

3.Addiction Technology Transfer Center (2004). The Change Book: A Blueprint for Technology Transfer. (2nd ed.) Kansas City, MO: Addiction Technology Transfer Center.

4.DeWilde KE, Levitch CF, Murrough JW, Mathew SJ, Iosifescu DV. The promise of ketamine for treatment-resistant depression: current evidence and future directions. Ann NY Acad Sci. 2015; 1345:47–58

Sursa foto La-Psiholog.ro,Gandeste Sanatos,

Sinteză material realizat de către Prof.Daniel Mihai Prof. Dr.de Vioară la CNA Regina Maria Constanţa, redactor şef al ziarului Criteriul Naţional

 

Comentarii

Comentarii

Share

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

„Ţi-e milă? Ţi-am luat banii!…”- CONTRA-EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tristele amintiri au ajuns departe…De fapt, cu o anumită ritmicitate , indiferent de context omul are posibilitatea de a alege .

Iar, această posibilitate de a râde sau de a plânge ar trebui să nu ne-o cenzureze nimeni!

De cele mai multe ori, datorită „regulilor nescrise” ale acestei societăţi suntem puşi în faţa unor evenimente triste şi întunecate , dar comicul îşi face apariţia tocmai atunci când ne-am aştepta cel mai puţin.

De la o vreme încoace am tot scris pe diferite atitudini vis a vis de anumite aspecte ce m-au determinat să mă exprim în mai multe registre sufleteşti!

Dar acum e cu totul altă treabă…

Fără să aduc jigniri, situaţia în care se află românul este analizată în mod ironic.“Filantropica” reprezintă cea mai eficientă şi în acelaşi timp amuzantă metodă de a aduce în prim-plan ideea că “nu tot ceea ce pare este adevărat”.

Asemeni unei proiecţii video avem o sumendenie de întâmplări ce constituie o modalitate de a genera materiale de informare publică.

Modul în care noi, asemeni spectatorilor avem „şansa” de a privi lumea este oarecum influenţat de experienţele celor din trecut, deoarece astfel, participând în mod indirect la acţiunile personajelor, noi suntem publicul ce primeşte şi decodifică mesajul în mod diferit.

Replica cheie a lui Gheorghe Dinică (textier pentru cerşetori) :”Mâna întinsă care nu spune o poveste, nu primeşte pomană”, reprezintă fraza de bază a relaţiilor publice.

El este un portret „artistic”, machiavelic până la perfecțiune al diavolului ca show-man de geniu, care prin minciună şi înşelăciune a reuşit să ocupe o poziţie bună în societate. Această replică ar putea să-l includă, în cinismul ei şi pe artistul român care cerşeşte finanţare şi care va rămîne cu mîna întinsă, atâta timp cât nu găseşte o poveste captivantă...........

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro