Criteriul National

Câte ceva despre Ziua Mondială a Libertății Presei

Câte ceva despre Ziua Mondială a Libertății Presei
mai 03
19:34 2017

Ziua de 3 Mai a fiecărui an celebrează Ziua mondială a Libertății Presei. Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenția principiile fundamentale ale libertății presei. Unele dintre aceste concepte se leagă de acea evaluare a stării de libertate din întreaga lume, dar și  pentru a apăra independența mass-mediei . Mai mult decât atâ , această zi ar trebui să reprezinte un memento, o pioasă aducere aminte a ziariștilor care și-au pierdut viața în timp ce își exercitau profesia. Multe evenimente dedicate acestei zile s-au desfășurat pe întreg mapamondul.

libertatea

 

Expresia „libertatea presei” precedă într-o măsură substanțială apariția industriei moderne a presei scrise. Acesta este fenomenul de la sfârșitului anilor 1800 și începutul anilor 1900 .Se  pare să fi apărut pe la jumătatea secolului XVII în Marea Britanie . Practic se referea literalmente la dreptul general al oricărei persoane de a avea acces și de a face uz de o presă, ca un dispozitiv fizic, fără a se dori  intervenția cenzorilor și nu era considerat un privilegiu acordat branșei jurnalistice, care nu exista în acea perioadă. Această interpretare este considerată importantă de către cei care susțin că Internetul servește astăzi același rol pentru societate și necesită aceeași protecție.
Reamintesc faptul că Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat această zi pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului ce prevede : „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”

Astfel s-a evidențiat legătura dintre libertatea de informare și dezvoltarea durabilă. Tema generală este pe deplin axată pe accesul la informație, cu accentul pus pe libertatea de informare și protejarea libertății presei față de cenzură, dar și garantarea siguranței jurnaliștilor online și offline.

Legătura dintre libertatea presei și dezvoltarea durabilă este pusă în discuție pentru prima dată în acest an, ca urmare a adoptării la sfârșitul anului 2015 a Obiectivelor Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (SDG) pentru 2030. Aceștia recunosc necesitatea „de a asigura accesul publicului la informații și de a proteja libertățile fundamentale, în conformitate cu legislațiile naționale și cu acordurile internaționale”, potrivit paginii dedicate de către UNESCO acestei zile, potrivit unesco.org.

ziua

Promovarea libertății presei, a libertății de informare, precum și a acțiunilor desfășurate de UNESCO, având în vederea creșterii siguranței jurnaliștilor reprezintă teme de dezbatere în cadrul Conferinței care se desfășoară la Helsinki. În cadrul acesteia, la celebrarea Zilei mondiale a libertății presei, azi au participat alături de primul-ministru finlandez Juha Sipilä, primarul orașului Helsinki, Jussi Pajunen și alți oficiali.

Conferința din 2016 marchează un nou pas în stabilirea legăturii dintre libertatea artistică, diversitatea media și libertatea presei promovate de Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale. Aceste probleme au fost examinate în sesiuni paralele și, de asemenea, într-una dintre cele 30 de evenimente secundare ale conferinței la care vor participa reprezentanți ai guvernului din toate țările nordice, directorul general al UNESCO și artiști din Africa, Asia, Europa și Orientul Mijlociu.

Ședințe plenare vor aborda următoarele subiecte precum libertatea presei, dreptul la informare și transparență în ultimul sfert de secol. De asemenea, alte teme de interes sunt cele axate pe protecția datelor și cenzura on-line.

În seara zilei de 3 mai, președintele Finlandei, Sauli Niinistö și directorul general al UNESCO, Irina Bokova, au înmânat Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO — Guillermo Cano 2016. Câștigătorul a fost Khadijei Ismayilova- un jurnalist de investigație din Azerbaidjan.Premiul e decernat anual fiind  în valoare de 25.000 de dolari. Din 1997, premiul e decernat unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în anul 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa. Juriul internațional este alcătuit din 14 jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea.

ismailova

Celebrarea Zilei Mondiale a Libertății presei în 2016 se va încheia cu un seminar pe data de 4 mai, destinat evaluării impactului proiectelor de dezvoltare, care promovează libertatea de exprimare în regiunea arabă. Acest proiect e finanțat de guvernele Finlandei și Suediei. O expoziție de lucrări realizate de nouă tineri fotoreporteri din cadrul proiectului regional UNESCO va fi deschisă în perioada desfășurării evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertății presei în Finlanda.

 

Consider că libertatea informației este tocmai libertatea fundamentală și  respectă drepturile omului . Se așteaptă ca pe finalul acestor evenimente să se adopte o declarație, care urmează să fie recunoscută sub numele de Declarația de la Finlanda. La evenimente au participat peste 1.000 de profesioniști media, reprezentanți ai guvernului și ai altor organizații interguvernamentale și non-guvernamentale din domeniu, precum și reprezentanți ai societății civile.

În lipsa unei garanții solide a dreptului la libertatea de exprimare, protejat de instanțele judecătorești independente și imparțiale, pe mapamond nu există nicio țară liberă sau vreun regim sigur, democratic. Calitatea unei democrații poate avea de suferit atunci când calitatea informației mediatice scade și pericolul dezorientării cetățeanului crește în condițiile în care nici legile concurenței pe piața liberă nu îl mai apără pe consumatorul de presă. De aceea, numărul instituțiilor media este mai puțin relevant pentru asigurarea condițiilor de funcționare optimă a proceselor democratice. Tot ce contează mai mult este legat de aspectul conform căruia aceste instituții pot să  transmită mesajul puterii politice, cât și pe cel al opoziției. De aceea,  viitorul presei  are rolul de a prezenta capacitatea de impunere transparente la nivelul instituțiilor publice în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice și tragerea la răspundere a funcționarilor publici, expunerea și sancționarea corupției  dar și posibilitatea de legitimare a administrației, ca serviciu public.

media

Sursa foto http://www.unesco.de, https://bookmarking.ro, http://www.realitatea.md/

 

Sinteză realizată de către Prof.Dr.Daniel Mihai,redactor-șef al ziarului Criteriul Național

 

 

 

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu