Criteriul National

Cateva dintre obiceiurile care ne fac neproductivi

Cateva dintre obiceiurile care ne fac neproductivi
octombrie 18
11:17 2017

1. Verificarea telefonului
Desigur, a trebuit sa mentionam dispozitivul care gestioneaza calendarul nostru colorat si se dubleaza ca un ceas desteptator care ne distrage atentia in mod constant. Cu avantajele utilizarii telefonului vine prabusirea intotdeauna a verificarii instinctive. De la incercarea de a impartasi alergarea de dimineata la mai putin de 140 de caractere pentru a eticheta prietenul in fiecare meme pe care il vedem pe retelele de socializare, telefonul tau tinde sa se deplaseze dintr-o modalitate de a ramane informat la o modalitate de a ramane distras.

2. Prea multe task-uri atribuite

Daca sunteti stresat in privinta celor trei proiecte independente pentru care v-ati angajat raspunderea, acceptarea unui altul s-ar putea sa nu fie cea mai buna idee. Chiar daca simti nevoia sa faci totul, nu trebuie sa le faci, esti un om, nu un super-erou.
De ce avem tendinta sa punem mai multe responsabilitati pe umerii nostri decat putem purta? Poate este modul nostru de a dovedi ceva pentru noi insine sau respingerea noastra de a spune nu indiferent de motiv, realitatea este ca programele noastre ocupate sunt motivul pentru care suntem stresati si productivitatea noastra sufera din cauza acestui sentiment negativ.

3. Odihna
Somnul sficient este ideal, dar de cele mai multe ori greu de atins. Un pui de somn de 20 de minute este inofensiv pana cand iti dai seama ca au trecut 3 ore si tot apartamentul tau trebuie sa fie curatat inainte ca parintii tai sa vina. Rezultatul acestor perioade lungi nu este numai din cazua faptului ca aveti inca sarcini neterminate, ci pentru ca nu reusim sa ne odihnim la timp.

4. Mediu aglomerat
Putem fi la fel de productivi ca si mediul nostru de lucru. Nu este o regula clara despre cum sa arate spatiul de lucru al fiecaruia, insa cu siguranta in momentul in care vom cauta ceva, este important sa si gasim. Lipsa unui program bine stabilit face parte din mediul pe care ni-l cream fiecare dintre noi la locul de munca.

In spatele fiecarui proiect de succes este o persoana care a ramas la un plan care a contribuit la succes. Faptul ca suntem ocupati este inevitabil, dar sentimentul de descurajare pe care il avem este de obicei pentru ca nu ne gandim la un program sau nu reusim sa-l respectam. Prin crearea unui program cu privire la ceea ce vom lucra si pentru cat timp, vom putea controla sarcinile si, in final, sa punem capat noptilorlungi in care nu ne puteam odihnii din cauza sarcinilor nefinalizate.

5. Comparatia cu colegii
Nimic nu ne va bloca momentele de fericire, decat situatia in care ne amintim cum un alt coleg a obtinut o promovare la locul de munca cu doua luni mai devreme decat noi.
Este esential sa transformam descurajarea pe care o simtim in hotarare pentru a pastra atitudinea pozitiva si gandirea entuziasmata pentru ceea ce urmeaza sa vina.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Roxana Dascalu

Roxana Dascalu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu