Criteriul National

Câteva sfaturi practice pentru întreținerea podelei din lemn

Câteva sfaturi practice pentru întreținerea podelei din lemn
februarie 27
12:22 2018

Podeaua din parchet de lemn masiv este un detaliu valoros al locuinței noastre și un obiect valoros necesită o întreținere cât mai practică și mai eficientă. De atenția pe care o vom acorda modalității de întreținere, va depinde aspectul și durata de viață a podelei din lemn.

În cele ce urmează vom descrie câțiva pași care trebuie luați în considerare pentru curățarea și conservarea parchetului din lemn masiv și altor tipuri de podele din lemn.
În partea ce ține de spălare, se recomandă ca o dată la 3-4 zile să spălăm podeaua de lemn cu o soluție formată din apă și detergent pentru lemn/parchet. Apa trebuie să aibă o temperatură potrivită și să fie în cantitatea recomandată pe eticheta produsului pentru lemn. Mopul este cel mai practic instrument de curățare, însă dacă vrem să curățim și să dăm un luciu puternic lemnului, cel mai bine ar fi să folosim o cârpa moale de bumbac. După spălarea ușoară cu cârpa, vom deschide geamul și vom permite lemnului să se usuce în mod natural.

Pentru a proteja lemnul din podele, ar fi potrivit ca la intrarea în fiecare încăpere cu podele de lemn, să plasăm un covoraș cu țesătură aspră pe care membrii familiei și invitații să se șteargă înainte de a intra în cameră. Astfel putem evita situațiile când încălțămintea necurățită bine sau praful și alte mici lucruri care se pot desprinde de pe acestea pot zgârâia lemnul din încăpere.

În materie de tratamente, e binevenit ca o dată pe lună să aplicăm un produs de îngrijire a lemnului, care să-i mențină frumusețea și strălucirea. Ceara pentru lemn sau orice produs recomandat de specialiști ne va ajuta în acest sens. Totodată, dacă avem probleme cu ceva fisuri sau găuri apărute în lemnul podelei, al ușilor sau oriunde în altă parte, vom recurge la aplicarea unui chit pentru lemn, iarăși, după consultarea unui specialist, pentru a găsi cel mai bun produs. De regulă, ceara se aplică pe podeaua de lemn după măturare și spălare, însă ar fi bine ca înainte de utilizare să citim instrucțiunile de pe ambalaj și să le respectăm întocmai.

Pentru tratamente mai speciale, trebuie să achiziționăm un lac special pentru podelele interioare de lemn și să aplicăm acest material după o curățare temeinică. Acest lac refinisează lemnul și elimină, ca prin minune, zgârieturile și semnele lăsate de pietrele de pe talpa pantofilor, de tocurile cui etc. Aceste tratamente le vom face anual, preferabil în sezonul cald, pentru facilitarea procesului. În cazul dat vom opta pentru un lac incolor pentru a păstra culoarea naturală a lemnului. De asemenea, dacă avem o suprafață mare de podea, e bine să ne înzestrăm cu o pensulă de dimensiuni mari, astfel încât efortul depus să fie cât mai redus.

 

E necesar să ținem minte: Curățarea, spălarea și protejarea parchetului de apă sunt primii și cei mai importanți pași în îngrijirea și prelungirea duratei de viață a lemnului. Avem nevoie doar de puțină atenție și grijă pentru a ne asigura că podeaua din lemn va arăta minunat și peste 15-20 de ani.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Criteriul.ro

Criteriul.ro

Ziar national de informatii si opinii.

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu