Criteriul National

Cazul tragic al fotbalistului Patrick Ekeng reflectat în presa internațională

Cazul tragic al fotbalistului Patrick Ekeng reflectat în presa internațională
mai 08
10:21 2016

Știrea morții fotbalistului dinamovist a făcut rapid înconjurul lumii, fiind preluată deunele dintre cele mai mari publicații internaționale.

3459

Tragedia survenită în timpul meciului de vineri de pe stadionul Dinamo în care  fotbalistului dinamovist Patrick Ekeng a decedat a fost preluată de către presa internațională. Cum era și de așteptat, multitudinea de critici dure au vizat totala lipsă de organizare și implicare a echipajului medical în salvarea jucătorului.

Publicațiile „El Mundo Deportivo” și „AS” au vorbit despre „slaba echipare a ambulanței cu care fotbalistul camerunez fost transportat la Spitalul Floreasca”. De asemenea, ziariștii spanioli au adus în discuție și faptul că ambulanța a avut nevoie de trei minute pentru a ajunge pe teren, la locul unde se afla Patrick.

„Regretăm pierderea ta, niciodată nu te vom uita”, au scris redactorii de la publicația „AS”, despre Patrick. Știrea decesului camerunezului  în timpul meciului Dinamo – Viitorul, la doar șapte minute după ce intrase pe teren a fost titrată și de ziarele din Franţa, Marea Britanie, Spania, Statele Unite ale Americii. Publicațiile specializate în sport au relatat despre tragicul eveniment, înainte de a se pronunța oficial, decesul tânărului fotbalist.

Primii care au preluat știrea, urmărind  șirul evenimentelor  au fost cei  de la ziarul spaniol „Marca”, urmați de francezii de la „L’Equipe”, englezii de la „The Guardian” şi „Daily Mail”, informează gandul.info.

 Versiunea electronică a publicaţiei „Marca” a amintit și despre tragedia similară petrecută în urmă cu 16 ani, atunci când fotbalistul Cătălin Hâldan a încetat din viață subit pe terenul de joc. Britanicii de la BBC au făcut publice și  mesajele de condoleanțe transmise de personalități din lumea sportului, fotbalistului Patrick.
Reamintim că dinamovistul a decedat vineri, la doar 26 de ani, în timp ce se afla pe teren, în cadrul partidei dintre Dinamo şi Viitorul Constanţa. Camerunezul era căsătorit și avea o fetiță, în vârstă de doi ani.
În urma tragediei autoritățile române au deschis o anchetă care vizează stabilirea circumstanțelor în care a murit  jucătorul.  Cei care vor fi audiați sunt medicul de pe ambulanță, șoferul ambulanței, staff-ul medical al echipei  cât și alte persoane ce au legătură cu clubul.

Sute de suporteri au aprins lumânări la Stadionul Dinamo din Ștefan cel Mare în memoria fotbalistului. Cei care au fost prezenți la meci acuză echipa medicală de pe ambulanță că nu a intervenit în timp util la salvarea jucătorului.

bellerin_1500x1000_2848026a

Un alt aspect deosebit de interesant rămâne ultima discuție dintre sora și mama lui Patrick cu el.Sora lui Patrick Ekeng susține că jucătorul i-a spus unui prieten că se simte „foarte obosit”.

Afirmația a fost făcută în cadrul unor declarații oferite de sora mai mare a lui Ekeng și de mama acestuia pentru britanicii de la BBC Sport.

„I-a spus celui mai bun prieten că nu putea juca. A spus că este foarte obosit. Este precum un coșmar”, a declarat sora mai mare a lui Ekeng, Monique Chantal, pentru sursa citată.

„Este dificil să vorbesc despre fiul meu în aceste momente, dar cred în Dumnezeu și mă voi supune voinței sale. Dacă acesta este viața fotbaliștilor profesioniști, atunci ar trebui să reflectăm”, a adăugat și mama camerunezului, Celine Chemi.

Ekeng a vorbit ultima dată cu mama sa joi, când cei doi au discutat despre casa pe care Patrick construia în capitala Camerunului, Yaounde.

Sursa foto : www.thesun.co.uk,www.theguardian.com

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu