Criteriul National

Ce a scris presa internaţională despre mega-protestul de sâmbătă de la Bucureşti

Ce a scris presa internaţională despre mega-protestul de sâmbătă de la Bucureşti
ianuarie 21
06:12 2018

ce-transmite-presa-internationala-despre-protestele-de-sambata-seara-din-romania-504291

„Marşul speranţei” a atras, din nou, interesul presei străine asupra României.

Presa internationala a acordat spatii ample, sambata seara, manifestatiei de protest din Bucuresti si din alte orase ale tarii noastre.

Numerosi corespondenti ale unor agentii de presã au fost prezenti si au însoţit unul dintre grupurile de protestatari pe traseul spre Bucureşti. Ei au descris publicului internaţional frământările din politica românească.

Zeci de mii de romani au protestat, sambata, fata de haosul si siruatia ambiguã din legislatia adoptata de cãtre Parlament, despre care criticii spun ca va face mai dificila urmarirea penala a criminalitatii si a coruptiei la nivel inalt, transmite Associated Press.

Protestatarii s-au contrat putin cu jandarmii in timp ce se aflau in Piata Universitatii din Bucuresti. Manifestantii au strigat: „Hotii, hotii!” si „Demisia!” De asemenea,au fluierat si au fluturat steaguri tricolore. Apoi, au plecat in mars spre Parlament.

Protestatari de toate varstele au venit sa-si „exprime revolta fata de guvernul de stanga, unii insotiti de caini sau de copii,” adauga sursa citata.

Associated Press l-a intervievat pe Tiberiu Calinescu, un arhitect de 30 de ani, care-si purta fiica de 4 luni in brate: „Am venit aici pentru viitorul fiicei mele (…) vreau sa traiesc intr-o tara civilizata si apropiata de standardele europene”.

protest10

Canalul Euronews a avut un reporter la Bucuresti care a transmis toata ziua despre manifestatiile de protest.

Si AFP a scris despre zecile de mii de romani care au iesit in strada, sambata, la Bucuresti si alte orase mari, pentru a spune „Nu coruptiei” si unei reforme controversate a Justitiei, dorita de majoritatea de stanga.

Agenţia France Presse a estimat că peste 30.000 de români au manifestat la Bucureşti şi în marile oraşe împotriva corupţiei şi a unei reforme controversate a justiţiei dorită de majoritatea de stânga. 

“Suntem aici pentru a cere conducătorilor să nu se atingă de justiţie”, a declarat omul de afaceri Marius Constantin, în vârstă de 49 de ani, venit de la Sibiu pentru această manifestaţie. 

AFP a evidentiat faptul că aceste manifestaţii intervin la câteva zile după demisia forţată a premierului social-democrat Mihai Tudose şi numirea ca şef al Guvernului al eurodeputatei Viorica Dăncilă, care susţine legile controversate.

Agenţia franceză a subliniat că 5.000 de persoane au manifestat la Cluj şi Timişoara şi 3.000 la Iaşi.

De asemenea,nydailynews.com a scris despre protestele din România, subliniind că pe lângă miile de oameni din Bucureşti s-a protestat şi la Cluj, Timişoara, Constanţa, Bacău, Sibiu şi Iaşi.

Sursa foto :http://afp.com

Sinteza acestui material a fost realizatã de cãtre Prof.Dr.Daniel Mihai,redactor sef al ziarului Criteriul National

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu