Criteriul National

Ce este etalonarea si de ce este importanta pentru instrumentele de masura

Ce este etalonarea si de ce este importanta pentru instrumentele de masura
ianuarie 17
16:37 2018

De la folosirea unui ceas bine potrivit, la umplerea rezervorului cu benzina si la cuantificarea consumului de apa din propriile apartamente, cu totii depindem zi de zi de diferite instrumente de masura. Totusi, pentru ca acestea sa functioneze corespunzator, este nevoie sa fie si etalonate. In termeni simpli, etalonarea reprezinta compararea unui instrument de masura si a valorilor afisate de acesta cu un etalon. De ce trebuie instrumentele de masura etalonate?

Pentru a nu comercializa un produs neconform. In momentul in care o piesa din linia de productie este verificata cu un instrument de masura neetalonat, exista riscul ca un produs neconform sa treaca de verificare si sa ajunga sa fie folosit de client. Pentru a avea masuratori corecte in departamentul de cercetare si pentru a nu valida un produs neconform, masuratorile trebuie efectuate cu precizie.

Pentru a detecta din timp orice defectiune. Etalonarea efectuata la timp poate detecta o neconformitate. Neidentificarea acesteia poate duce la pierderi considerabile de bani si de timp.

Pentru a respecta prevederile contractuale. Multe companii fac parte din grupuri internationale si sunt obligate prin contract sa isi etaloneze instrumentele de masura la un interval stabilit de timp.

Etalonarea regulata ajuta la pastrarea in conditii optime a instrumentelor de masura si la obtinerea de rezultate fiabile in proiectare, productie si controlul calitatii. Exista numeroase motive pentru a etalona un instrument de masura, insa cand trebuie efectuata etalonarea?

1. La intervale regulate. Cele mai multe instrumente de masura se etaloneaza lunar, semestrial sau anual, in functie de frecventa utilizarii, de importanta piesei masurate, de mediul de lucru sau de pagubele materiale care ar putea aparea in urma masurarii gresite.

2. Dupa un incident. Intotdeauna dupa ce un instrument de masura este lovit, conectat la o sursa de alimentare cu fluctuatii de tensiune sau dupa orice alt incident, trebuie etalonat.

3. In functie de recomandarile producatorului. In general, producatorii recomanda intervale de etalonare pentru instrumentele lor de masura.

4. Inaintea inceperii unui proiect nou. Orice nou proiect trebuie sa porneasca de la premise sigure.

5. In functie de cerintele companiei. Numeroase companii accepta masuratori efectuate numai de instrumente etalonate.

O alta intrebare importanta este: unde se etaloneaza instrumentele de masura? Cea mai frecventa practica o reprezinta apelarea la un laborator de etalonare, care insa trebuie ales cu grija, dupa cateva criterii importante:

– laboratorul sa fie acreditat ISO 17025 de catre o organizatie recunoscuta de ILAC si care sa fi semnat pactul MRA;

– domeniile acreditate ale laboratorului sa fie specificate in certificatul de acreditare;

– laboratorul sa detina echipamentele necesare si adecvate pentru efectuarea etalonarilor;

– laboratorul sa aiba experienta in respectivul domeniu de etalonare;

– laboratorul sa elibereze un certificat de etalonare conform ISO 17025.

Doar prin intermediul etalonarii, un instrument de masura pastreaza calitatea si fiabilitatea produsului, protejand investitia facuta la achzitionarea acestuia.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Andreea Paul

Andreea Paul

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu