Criteriul National

Ce este psihoterapia integrativa?

Ce este psihoterapia integrativa?
ianuarie 20
16:26 2020

Terapia integrativa este o forma progresiva de psihoterapie care combina diferite instrumente terapeutice si abordari pentru a se potrivi nevoilor clientului. Cu o intelegere a dezvoltarii umane normale, un terapeut integrator modifica tratamentele standard pentru a completa golurile de dezvoltare care afecteaza fiecare client in moduri diferite. Combinand elemente extrase din diferite scoli de teorie si cercetare psihologica, terapia integrativa devine o abordare mai flexibila si mai incluziva a tratamentului decat forme mai traditionale, singulare de psihoterapie.

Cand este utilizata psihoterapia integrativa?

Tehnicile de psihoterapie integrativa pot fi incorporate in aproape orice tip de lucru terapeutic cu copii, adolescenti si adulti, in practica individuala sau in setarile de grup. O abordare integrativa poate fi utilizata pentru a trata orice probleme si tulburari psihologice, inclusiv depresie, anxietate si tulburari de personalitate. Terapeutul potriveste tratamentele fiecare client si fiecare tulburare.

La ce sa te astepti?

Terapia integrativa este mai incluziva pentru client decat formele traditionale de terapie, in care clientul joaca un rol mai putin activ in tratament. Psihoterapeutii integratori iau in considerare caracteristicile individuale, preferintele, nevoile, abilitatile fizice, credintele spirituale si nivelul de motivatie al clientilor lor si isi folosesc judecata profesionala pentru a decide cea mai buna abordare a terapiei pentru fiecare client. Diferite abordari pot fi utilizate consecutiv de-a lungul diferitelor etape ale procesului terapeutic sau pot fi utilizate ca o singura forma combinata de terapie pe tot parcursul.

Cum functioneaza psihoterapia integrativa?

Exista mai mult de 400 de tipuri diferite de psihoterapie, diferentiate prin abordarea lor, clientii pe care ii servesc si cat timp si cat de des se intalneste de obicei terapeutul cu clientii.

Cercetarile arata ca, chiar daca fiecare dintre aceste abordari variaza oarecum, toate pot avea rezultate similare. Si pentru ca o abordare unica a psihoterapiei nu ofera intotdeauna cel mai bun beneficiu pentru client, terapeutii – care sunt instruiti intr-un model terapeutic particular, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala sau familiala- folosesc adesea instrumente imprumutate de la alte terapii pentru a veni cu o forma de tratament unica si eficienta, adecvata si eficienta pentru clientii individuali.

Unii psihoterapeuti se refera pur si simplu la ei insisi ca terapeuti integratori, in loc sa se identifice cu un singur model terapeutic. Desi este similar in stil, terapia integrativa difera de terapia eclectica prin faptul ca foloseste tehnici sustinute de cercetari stiintifice si dovedite pentru a trata tulburari specifice, in timp ce terapia eclectica se concentreaza mai mult pe eficacitatea unei tehnici si este mai putin preocupata de faptul daca dovezile stiintifice au dovedit sau nu eficacitatea sa pentru probleme specifice.

Exista programe de formare in psihoterapie integrativa, dar, deoarece terapia integrativa este mai mult o miscare in practica generala a psihoterapiei decat o forma de psihoterapie in sine si orice, psihoterapeutul profesional autorizat poate adopta o abordare integrativa. Metoda specifica a terapeutului de integrare a abordarilor va depinde de pregatirea, abilitatile si experienta lor individuala.

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Alexandru Razvan

Alexandru Razvan

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

photostudio_1649947095742

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul