Criteriul National

Ce rămâne după vizita președintelui francez la București

Ce rămâne după vizita președintelui francez la București
august 25
13:56 2017

 uBvHoF0 Noul președinte al Franței și-a petrecut la București mai puțin de nouă ore din timpul său alocat unui mini-turneu european fulger, început cu scopul de a convinge țări precum Cehia, Slovacia, România și Bulgaria să i se alăture în lupta de a schimba sistemul european al muncitorilor detaşaţi.

 

Vizita lui Macron în România, între „la vie en rose” și dezamăgire

Chiar dacă au stat mai mult de o oră în spatele ușilor închise pentru a discuta chestiunea muncitorilor detaşaţi, Macron și Iohannis au ieșit fără o înţelegere privind modificarea directivei europene – spre dezamăgirea președintelui francez care spera ca România să treacă de partea sa -, dar cu speranța că vor ajunge la una până la sfârșitul anului și încrezători în relația franco-română.

„(…) În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra. Sunt foarte multe aspecte unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Nu cred că v-aţi imaginat că domnul preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei Directive”, a afirmat Iohannis în conferința de presă comună.

Deși aici nu s-au pus de acord, cei doi președinți au decis măcar aprofundarea parteneriatului strategic între cele două ţări în domenii precum cel politic, economic şi cultural.Obiectivul lui Macron era să obțină sprijinul României pentru modificarea directivei muncitorilor detașați, Klaus Iohannis a evitat să dea un răspuns clar în acest sens.

La rândul său, Emmanuel Macron a declarat că nu se opune intrării României în Schengen, însă a avertizat că spațiul de liberă circulație nu funcționează bine în prezent și a invitat România să participe la discuții pentru reformarea acestuia.
Prima doamnă a Franței nu și-a petrecut toată ziua în companiei soției președintelui Klaus Iohannis, Carmen. Brigitte Macron a trecut pragul unei rotiseii tradițional franțuzească, aflată în apropierea Pieței Amzei.
Program intens și variat

În timp ce prima doamnă se plimba pe străzile micului Paris, Emmanuel Macron a avut o întâlnire tete-a-tete la Vila Lac 1 cu premierul Mihai Tudose, pe care chiar liderul de la Elysee a cerut-o. Scopil acestei discuții au fost legate de aspecte privind cooperarea în sectoarele economic, energetic, cercetare şi cultural, dar și spațiul Schengen, la care România visează să adere „în viitorul apropiat” de câțiva ani și despre care președintele Franței a spus la București în cursul zilei că funcţionează foarte rău.

„Franţa nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul aşteptărilor României şi la nivelul eforturilor pe care le-a depus. Mă gândesc în special la Schengen (…) România a îndeplinit condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen din 2011, dar Europa a amânat, ceea ce a dus la frustrări (…) Vreau să ieşim din această ipocrizie (…). Vrem să putem concret, cât mai repede posibil, să integrăm România în Spaţiul Schengen (…) Dar vreau să fiu sincer: Schengen nu este un cadou, pentru că nu funcţionează bine. (…) Schengen funcţionează foarte rău. Acordul de la Dublin nu mai funcţionează bine. Deci vreau ca Europa, pe termen scurt, să aibă o reformă a politicii sale migratorii, de azil, pentru o bună funcţionare şi să poată integra România încă din timpul acestor discuţii şi ca, în acest Schengen pe baze noi, România să devină un partener cu drepturi depline”, a spus Macron într-un discurs la Ambasada Franţei la Bucureşti.

p

Cele două cupluri prezidenţiale au mers, înainte de recepția oficială în cinstea lor, într-o plimbare de 40 de minute la Muzeul Naţional Satului „Dimitrie Gusti”, aflat în Parcul Herăstrău. Acolo au admirat Casa de la Şanţ, tradiţională din zona Bistriţa Năsăud, unde Brigitte Macron şi Carmen Iohannis au primit vase din ceramică de Horezu, Biserica Maramureşană, Casa de la Jurilovca, unde Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis au primit opinci, au văzut tehnica încondeierii ouălor, iar un taraf din Teleorman le-a cântat muzică tradiţională din zona Câmpiei Române.

Sursa foto : Digi24,Ziarul de Vrancea,

Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

U-NI-RE în cuget și în simțiri… EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Tema unirii cu Basarabia este mai actuală și mai dorită ca oricând. Aceasta, datorită însemnătății sale deosebite suscită nenumărate discuții mai mult sau mai puțin aprinse. În special, în presa scrisă, subiectul este tratat în nota sferei de influență de care sau prin care se poate proba ori atașamentul față de culorile și legile acestui teritoriu blagoslovit de Dumnezeu ori unda de răutate vis a vis de cele menționate. De asemenea, ar trebui ca tocmai caracterul unificator să fie mai puternic decât orice fel de simbolistică istorică și de aceea disprețul și ducerea într-o accentuată stare de relativitate, de autentică degradare a tot ceea ce valorează ideea de românism amplifică starea de încordare,de neliniște atât de prezente în cele două state înrudite.În această ultimă și nedorită categorie se pot identifica destule articole asemănătoare unor mostre îmbibate de ură și venin ce frizează orice urmă de omenie sau de bun simț. Din respect făță de dumneavoastră și mai ales nedorind să nominalizez provocând polemică,am să mă abțin…Dar nu pot să-mi cenzurez o întrebare… Oare câtă dezinformare grosieră se poate ascunde în spatele acestor propagandiști de-a dreptul înfrățiți cu puterile străine,cu imperiile care mereu ne-au râvnit teritoriile și bogățiile de orice natură?De aceea nu pot să trec cu vederea și să uit mincinoasele mituri fabricate împotriva unirii care sunt de fapt niște teorii promovate, cu amatorism sau profesionalism, de cei care își manifestă constant antipatia faţă de procesul de reîntregire a ţării. Cu o retorică plină de ură, anumiți indivizi falsifică și denaturează adevărul istoric și chiar au nerușinarea să spună despre unirea Basarabiei cu România că „ar fi frumos, dar nu se poate” invocând, în acest sens, argumente de ordin economic sau strategic. Interesant e faptul că aceștia nu contrazic adevărul istoric și anume că Basarabia e parte a terioriului românesc. Mesajul lor induce mereu nesiguranţă și teamă, sugerând pericole majore precum instabilitatea economică, apariţia unei minorităţi incontrolabile sau a unei corupţii imposibil de eradicat. Ca și când acești propagandiști ar fi descoperit peste noapte secretul tinereţii fără bătrâneţii și al vieţii fără de moarte dublat de cel al guvernării fără de corupţie, ei influențează pe unii dintre noi la modul cel mai abject și care ține doar de negativitate. Au chiar unele pseudo- argumente care corelează problemele existente în societatea românească cu cele din Republica Moldova, de genul ”că România n-ar avea nevoie de o regiune săracă” . Cunoaștem bine că această stare de corupție endemică este generată de o clasă politică oligarhică, mult mai apropiată de modelul din Asia centrală decât de Europa. Dar,vă rog să fiți fără grijă deoarece domniile lor nu au contract permanent cu funcția și nu vor domni la infinit, așa cum li se pare… A sosit timpul ca să dăm dovezi că suntem înfrățiți, înrudiți, că suntem de același sânge și limbă cu verișorii de dincolo de Prut! Revenind la planul inițial,nu am dispoziția și nici timpul necesar de a demonta toate aceste pseudo-teorii, deoarece aceasta revine ca o datorie de onoare a istoricilor și diplomaților. Dar în cele ce urmează vă propun un exercițiu de imaginație. Acesta se realizează prin corelarea tuturor elementelor posibile care ar duce la acest eveniment cu profunde rezonanțe- UNIREA! De fapt, mai bine spus după reîntregirea, reunirea celor două state,altcumva vor fi parametrii,regulile, legile și automat nivelul de trai. Numai încercați să vă proiectați ideea conform căreia, Republica Moldova va face parte dintr-un stat integrat european, membru al NATO. Peste acestea, îndrăzniți să vă proiectați și imaginea unei justiții imparțiale, corecte ce se vor extinde ca model și peste Prut. Cu alte cuvinte, lucrurile pot evolua într-o direcție normală, firească.Totuși, filo-rușii nu se lasă și încetinesc acest proces. Mai e cazul să ne aducem aminte de „prietenia” și interesul Rusiei, care a încercat să blocheze eforturile Republicii Moldova în sensul integrării europene, aşa cum a procedat de altfel şi în cazul altor state din fosta Comunitate a Statelor Independente? De aceea, din dorința de a ne vedea visul împlinit,ar trebui să nu mai ezităm deloc și nici să luăm peste picior pe semenii care luptă,speră și cred în idealul acestei uniri, în cuget și în simțiri.......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu