Criteriul National

Ce rămâne după vizita președintelui francez la București

Ce rămâne după vizita președintelui francez la București
august 25
13:56 2017

 uBvHoF0 Noul președinte al Franței și-a petrecut la București mai puțin de nouă ore din timpul său alocat unui mini-turneu european fulger, început cu scopul de a convinge țări precum Cehia, Slovacia, România și Bulgaria să i se alăture în lupta de a schimba sistemul european al muncitorilor detaşaţi.

 

Vizita lui Macron în România, între „la vie en rose” și dezamăgire

Chiar dacă au stat mai mult de o oră în spatele ușilor închise pentru a discuta chestiunea muncitorilor detaşaţi, Macron și Iohannis au ieșit fără o înţelegere privind modificarea directivei europene – spre dezamăgirea președintelui francez care spera ca România să treacă de partea sa -, dar cu speranța că vor ajunge la una până la sfârșitul anului și încrezători în relația franco-română.

„(…) În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra. Sunt foarte multe aspecte unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Nu cred că v-aţi imaginat că domnul preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei Directive”, a afirmat Iohannis în conferința de presă comună.

Deși aici nu s-au pus de acord, cei doi președinți au decis măcar aprofundarea parteneriatului strategic între cele două ţări în domenii precum cel politic, economic şi cultural.Obiectivul lui Macron era să obțină sprijinul României pentru modificarea directivei muncitorilor detașați, Klaus Iohannis a evitat să dea un răspuns clar în acest sens.

La rândul său, Emmanuel Macron a declarat că nu se opune intrării României în Schengen, însă a avertizat că spațiul de liberă circulație nu funcționează bine în prezent și a invitat România să participe la discuții pentru reformarea acestuia.
Prima doamnă a Franței nu și-a petrecut toată ziua în companiei soției președintelui Klaus Iohannis, Carmen. Brigitte Macron a trecut pragul unei rotiseii tradițional franțuzească, aflată în apropierea Pieței Amzei.
Program intens și variat

În timp ce prima doamnă se plimba pe străzile micului Paris, Emmanuel Macron a avut o întâlnire tete-a-tete la Vila Lac 1 cu premierul Mihai Tudose, pe care chiar liderul de la Elysee a cerut-o. Scopil acestei discuții au fost legate de aspecte privind cooperarea în sectoarele economic, energetic, cercetare şi cultural, dar și spațiul Schengen, la care România visează să adere „în viitorul apropiat” de câțiva ani și despre care președintele Franței a spus la București în cursul zilei că funcţionează foarte rău.

„Franţa nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul aşteptărilor României şi la nivelul eforturilor pe care le-a depus. Mă gândesc în special la Schengen (…) România a îndeplinit condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen din 2011, dar Europa a amânat, ceea ce a dus la frustrări (…) Vreau să ieşim din această ipocrizie (…). Vrem să putem concret, cât mai repede posibil, să integrăm România în Spaţiul Schengen (…) Dar vreau să fiu sincer: Schengen nu este un cadou, pentru că nu funcţionează bine. (…) Schengen funcţionează foarte rău. Acordul de la Dublin nu mai funcţionează bine. Deci vreau ca Europa, pe termen scurt, să aibă o reformă a politicii sale migratorii, de azil, pentru o bună funcţionare şi să poată integra România încă din timpul acestor discuţii şi ca, în acest Schengen pe baze noi, România să devină un partener cu drepturi depline”, a spus Macron într-un discurs la Ambasada Franţei la Bucureşti.

p

Cele două cupluri prezidenţiale au mers, înainte de recepția oficială în cinstea lor, într-o plimbare de 40 de minute la Muzeul Naţional Satului „Dimitrie Gusti”, aflat în Parcul Herăstrău. Acolo au admirat Casa de la Şanţ, tradiţională din zona Bistriţa Năsăud, unde Brigitte Macron şi Carmen Iohannis au primit vase din ceramică de Horezu, Biserica Maramureşană, Casa de la Jurilovca, unde Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis au primit opinci, au văzut tehnica încondeierii ouălor, iar un taraf din Teleorman le-a cântat muzică tradiţională din zona Câmpiei Române.

Sursa foto : Digi24,Ziarul de Vrancea,

Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național

 

Comentarii

Comentarii

Despre autor

Daniel Mihai

Daniel Mihai

Doctor în Interpretare Muzicală, profesor titular la disciplina vioară a Catedrei de Corzi în cadrul Colegiului Național de Arte Regina Maria din Constanța

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

Revoluția fiscală - o gogoriță națională EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Exprimarea greoaie din textul Ordonanței pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a creat mai degrabă confuzie, în rândul angajaților, decât să confere siguranța pe care și-o doreau guvernanții. Această “revoluție fiscală” declanșată de Guvern a alimentat și mai mult nemulțumirile celor care protestează în stradă săptămână de săptămână.
O adevărată cavalcadă ce a provocat nenumărate neliniști , pe deplin justificate au tot zdruncinat atît încrederea dar mai ales au alimentat temerile tuturor oamenilor de bună credință din Romînia. Promisiunile lansate imediat după începutul acestui an au cauzat o adevărată sarabandă a emisiunilor în care doamna ministră a portofoliului muncii-Lia Olguța Vasilescu a tot fost invitată.
Numai că, din nefericire, din toate acestea s-a desprins ceva ce nu are o finalitate sau ceva care nu va aduce prosperitatea românilor . ‘‘Mult zgomot pentru nimic” ar fi motto-ul acestei adevărate campanii de conștientizare a noii revoluții fiscale. Aceasta își va arăta cu adevărat efectele în cel mai scurt timp.

Cu toate mijloacele moderne de informare , promisiunile și noutatea adusă în practică în domeniul fiscal a determinat ca întreaga clasă politica aflată la guvernare să se plângă deseori că toți oamenii nu le înțeleg deloc rostul sau deja iluzoriul program de guvernare, rămas mereu în urmă sau neonorat din cauze diverse…
Lipsa de transparență este dublată și de o lipsă de comunicare corespunzătoare ce accentuează lipsa resurselor financiare si antrenează nemultumirea majorității cetățenilor, acei buni plătitori de taxe și impozite ! .......

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri:

content writing
clovis.ro