Criteriul National

Cec, cambie sau bilet la ordin: care este cea mai avantajoasa metoda de plata pentru o companie?

Cec, cambie sau bilet la ordin: care este cea mai avantajoasa metoda de plata pentru o companie?
decembrie 11
13:32 2020

Platile in numerar reprezinta cea mai veche forma de circulatie a banilor, insa in prezent societatile comerciale folosesc si alte instrumente de plata moderne ce au rolul de a fluidiza raporturile de afaceri. Cunoscute sub numele de titluri de credit deoarece ii ofera titularului dreptul de a incasa suma aratata in inscris, iar pana la scadenta debitorul beneficiaza de credit, acestea sunt efecte de comert care indeplinesc functia de numerar. In practica, cel mai des se folosesc cecul, cambia si biletul la ordin, insa fiecare dintre ele vine la pachet cu anumite particularitati de aceea ne-am propus sa vedem care este mai avantajos pentru o companie.

Cum functioneaza cecul?

Cecul este un instrument de plata la vedere prin intermediul caruia clientul unei bani ii da ordin institutiei respective sa plateasca o anumita suma de bani unei terte persoane (beneficiar/posesor). Inscrisul este tiparit de banca pentru a putea fi oferit titularului sau platitorului care, la randul sau, scrie cecul si il da beneficiarului ca sa incaseze banii. Utilizarea cecului implica trei persoane respectiv tragatorul ( cel care emite cecul si da o dispozitie de plata bancii), trasul (banaca cu care lucreaza emitentul) si beneficiarul ( cel care primeste suma transmisa de tragator).

Principala deosebire intre un cec si un bilet la ordin este legata de momentul platii. In timp ce primul, cecul, trebuie prezentat la plata in termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii pentru ca altfel se pierde dreptul de regres impotriva garantilor si girantilor, biletul la ordin poate avea o data scadenta viitoare. Spre deosebire de cambie, cecul este considerat un instrument de plata mai eficient intrucat este platibil la momentul prezentarii sale la banca.

Cum se foloseste cambia?

Instrument recunoscut in legislatia internationala, cambia este un titlu de credit care pune in legatura tragatorul, trasul si beneficiarul, in procesul crearii sale. Spre deosebire de cec, cambia este emisa de vanzator ce are calitatea de tragator, este acceptata de cumparator in calitate de tras si poate fi folosita atat pentru plati la vedere cat si pentru plati la termen. Prin intermediul cambiei, tragatorul sau emitentul ii da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o anumita suma de bani la o data determinata in timp. Beneficiarul poate fi insusi tragatorul ori o terta persoana. In momentul in care cambia este acceptata de catre tras, aceasta reprezinta recunoasterea unei datoii catre tragator.

Acest instrument de plata poate indeplini mai multe functii in circuitul comercial, precum cea de plata ori de garantare, de obtinere a unor fonduri banesti sau de creditare. Specific cambiei este faptul ca tragatorul are obligatia neconditionata de a achita contravaloarea acesteia in cazul in care trasul, adica debitorul principal, si girantii nu isi platesc obligatiile. Fata de cec sau bilet la ordin, cambia functioneaza si ca instrument de garantare pentru ca poate fi avalizata ca un tert sa-si asume obligatia platii in locul debitorului.

Ce presupune utilizarea biletului la ordin?

Biletul la ordin este un instrument de transfer de credit. O persoana ce poarta denumirea de emitent se obliga sa achite, la o anumita data, o suma de bani pe care o datoreaza altei persoane ce poarta numele de beneficiar. Un astfel de instrument este considerat in termen daca este prezentat la banca in termen de 2 zile lucratoare de la data scadentei, in caz contrar se pierde dreptul de regres impotriva garantilor si girantilor, la fel ca la cec. Fata de cambie unde sunt implicate trei parti, in procesul emiterii unui bilet la ordin intervin doar emitentul si beneficiarul.

Marele avantaj al biletelor la ordin este acela ca, indiferent de perioada cuprinsa intre emitere si scadenta, odata exigibil un astfel de instrument devine titlu executoriu. In comparatie cu cecul a carei emitere fara a avea la tras suficient disponibil in cont pentru acoperirea acesteia constituie infractiune, emiterea unui bilet la ordin fara acoperirea necesara nu constituie infractiune.

 

Fiecare instrument de plata are caracteristicile sale specifice, insa in practica cel mai mult se foloseste biletul la ordin. Totusi, fiecare dintre cele trei instrumente de plata prezinta aproape aceleasi avantate, intre care amintim timpul scurt de incasare a banilor, evitarea blocajelor de plata, transmisibilitate sau inceperea directa a executarii silita daca este nevoie pentru ca cecurile si biletele la ordin sunt titluri executorii.

Comentarii

Comentarii

Share

Despre autor

Maria Popescu

Maria Popescu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul