Criteriul National

Cei mai mari ghețari din Groenlanda s-ar putea topi mai repede decât se aștepta (studiu) – Mediu

Cei mai mari ghețari din Groenlanda s-ar putea topi mai repede decât se aștepta (studiu) – Mediu
noiembrie 17
20:42 2020
Cei mai mari trei ghețari din Groenlanda, care conțin suficientă apă pentru a crește nivelul mării cu mai mult de un metru, s-ar putea topi mai repede decât cele mai alarmiste previziuni estimate, potrivit unui studiu publicat marți și citat de AFP.

Autorii studiului publicat în Nature Communications au folosit imagini istorice și multe alte date pentru a estima gheața pierdută în secolul al XX-lea de acești trei ghețari, Jakobshavn Isbrae, Kangerlussuaq și Helheim.

Ei au estimat că ghețarul Jakobshavn Isbrae a pierdut mai mult de 1,5 trilioane de tone de gheață între 1880 și 2012, în timp ce Kangerlussuaq și Helheim au pierdut 1381 și respectiv 31 de miliarde de tone, între 1900 și 2012.

Această topire a contribuit deja cu o creștere de peste 8 milimetri a nivelului mării, au scris ei.

„Măsurătorile istorice făcute în secolele XIX și XX ar putea ascunde informații importante care pot îmbunătăți semnificativ proiecțiile noastre viitoare”, a declarat pentru AFP Shfaqat Abbas Khan de la Universitatea Tehnică din Danemarca, menționând că fotografiile luate înainte de era satelitului au fost, de asemenea, importante în evaluarea acestei topiri din trecut.

Experții climatici din cadrul ONU (IPCC) estimează că topirea gheții, provenită din ghețari sau calote, ar putea determina creșterea nivelului mării între 30 și 110 cm până la sfârșitul secolului, în funcție de nivelurile de emisii de gaze de seră.

Cel mai pesimist scenariu al IPCC care implică absența oricăror măsuri de limitare a emisiilor pe tot parcursul secolului XXI ar duce la o lume mai caldă de cel puțin 3 ° C în comparație cu nivelurile preindustriale, în raport cu o țintă de mai puțin de + 2 ° C pentru acordul climatic de la Paris.

Conform modelelor climatice care implementează cel mai rău scenariu, cei trei ghețari din Groenlanda menționați ar contribui la creșterea nivelului oceanelor între 9,1 și 14,9 mm până în 2100.

Un studiu publicat în septembrie în revista Nature a concluzionat că, dacă emisiile de CO2 ar continua la ritmul actual, stratul de gheață din Groenlanda ar putea scădea cu 36.000 miliarde de tone între 2000 și 2100, suficient pentru a ridica oceanele cu 10 cm.

Comentarii

Comentarii

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul